Reformele în cauză se referă la Consiliul Judiciar Național (KRS) și împiedică apelurile candidaților nerecomandați de KRS pentru Curta Supremă.

Statele membre ale Uniunii Europene au obligația "de a oferi căi de atac suficiente pentru a asigura protecția legală efectivă a persoanelor în domeniile reglementate de legile UE", a arătat CJUE într-o declarație de presă referitoare la decizie.

Curtea a explicat că lipsa unor astfel de căi de atac în numirile la instanța supremă poloneză "poate da naștere unor îndoieli sistemice ale persoanelor privind independența și imparțialitatea judecătorilor numiți la finalul procedurii respective".

De asemenea, reformarea contestată a KRS poate contraveni principiilor din tratatul UE referitoare la cooperarea sinceră și sistemul de cooperare între instanțele naționale și CJUE, deoarece ar putea împiedica instanțele din Polonia să adreseze Curții întrebări în cauze similare.

CJUE a decis că ultimul cuvânt trebuie să îl aibă Curtea Supremă Administrativă a Poloniei (NSA). Dacă NSA constată o încălcare a legislației europene, trebuie să elimine prevederile legale controversate, indiferent dacă acestea sunt de natură legislativă sau constituțională, a hotărât CJUE.

La luarea deciziei, NSA poate și să analizeze independența KRS față de puterile executivă și legislativă, care potrivit CJUE "poate fi relevantă pentru a stabili dacă judecătorii selectați pot îndeplini criteriile de independență și imparțialitate".

Criticii guvernului de la Varșovia au argumentat că după ce majoritatea parlamentară controlată de partidul guvernamental Lege și Justiție (PiS) a modificat în 2018 componența KRS, Consiliul nu mai este independent politic.

Înainte de reformă, majoritatea membrilor KRS erau aleși de judecători, nu de deputați.

Reformele judiciare realizate de PiS au adus guvernul Poloniei în conflict cu Comisia Europeană, care se teme că este afectată independența judiciară.

Sursa: AGERPRES