În același timp, diaspora investește mult în țară, Republica Moldova fiind în topul statelor care beneficiază de remitențele migranților, atingând o rată de aproximativ 22% din PIB, transmite IPN.

Într-un comunicat de presă al PNUD Moldova se menționează că aceste resurse financiare trimise de peste hotare au determinat o creștere a consumului și au contribuit la abilitarea grupurilor vulnerabile, la reducerea sărăciei, la creșterea nivelului de școlarizare și la stimularea afacerilor locale. Cu toate acestea, populația din mediul rural rămâne a fi cea mai vulnerabilă, cu acces limitat la servicii de bază, cum sunt educația, sănătatea, apa și canalizarea și în condiții de lipsă a locurilor de muncă – toate sporesc migrația.

„Economiile migranților moldoveni reprezintă o resursă neexplorată de capital privat, atingând cifre de miliarde de euro, care ar putea fi investite în îmbunătățirea serviciilor publice. Aceasta ar fi posibil cu condiția ca politicile locale de dezvoltare să țină cont de potențialul diasporei și să implice migranții pentru a contribui la dezvoltarea comunităților lor de baștină”, se spune în comunicat.

PNUD își canalizează suportul tehnic și logistic pentru a crește capacitățile autorităților locale de implicare a populației locale și a migranților în procesul de planificare și luare a deciziilor. Cu susținerea Agenției Elvețiene pentru Dezvoltare și Cooperare (SDC), peste 30 de mii de migranți moldoveni care locuiesc peste hotare vor avea posibilitatea să participe la dezvoltarea locală a comunității lor de baștină.

Proiectul Migrație și Dezvoltare Locală (MiDL) este parte a Programului de țară al Agenției Elvețiene pentru Dezvoltare și Cooperare (SDC) în domeniul migrației și dezvoltării și este implementat în sinergie cu alte două proiecte implementate de Organizația Internațională pentru Migrație (OIM) din Moldova și de IASCI/NEXUS.