Cine va conduce în continuare România? Mandatul lui Klaus Iohannis expiră pe 21 decembrie. Care sunt variantele prevăzute de Constituție
-
06 Decembrie 17:30
Mandatul actualului președinte român Klaus Iohannis expiră în data de 21 decembrie, iar Curtea Constituțională a României tocmai a decis anularea alegerilor prezidențiale, ceea ce presupune reluarea întregului proces electoral. În aceste condiții, noi alegeri prezidențiale în România nu pot fi organizate mai devreme de anul viitor.
G4media explică care sunt variantele de a asigura continuitate în fruntea statului prevăzute de Constituție.
Prelungirea mandatelor:
Constituția prevede că mandatele președintelui și ale Parlamentului pot fi prelungite doar în situații excepționale.
Constituția (art. 83 alin 2) prevede și că: „Președintele României își exercită mandatul până la depunerea jurământului de Președintele nou ales”.
Deja unii politicieni liberali interpretează că acest lucru înseamnă că președintele Iohannis va exercita mandatul până după organizarea alegerilor prezidențiale.
Interimatul la Președinție:
Noii parlamentari au fost însă aleși, în scrutinul de duminica trecută, 1 decembrie. Procedurile de validare a rezultatelor acestor alegeri sunt în curs. Potrivit Constituției (art. 63 alin 3), „Parlamentul nou ales se întrunește, la convocarea Președintelui României, în cel mult 20 de zile de la alegeri”.
Prin urmare, Klaus Iohannis este cel care are obligația constituțională să convoace noul Parlament.
Noul Legislativ are timp să se constituie până la 21 decembrie, iar imediat pot fi aleși președintele Senatului și președintele Camerei Deputaților. Potrivit Constituției, dacă funcția de președinte al țării devine vacantă, funcția este exercitată interimar, în ordine, de președintele Senatului sau președintele Camerei Deputaților.
Tot Constituția (art. 97 alin 2) stabilește că „în termen de 3 luni de la data la care a intervenit vacanța funcției de Președinte al României, Guvernul va organiza alegeri pentru un nou Președinte”.
Dar care Guvern?
În situația în care președintele Senatului sau al Camerei Deputaților asigură interimatul funcției de președinte al țării, acesta are unele limitări constituționale: „atribuțiile prevăzute la articolele 88-90 nu pot fi exercitate pe durata interimatului funcției prezidențiale”.
Articolele 88-90 din Constituție se referă la: adresarea de mesaje Parlamentului, dizolvarea Parlamentului și organizarea de referendum.
Așadar, Constituția nu stabilește limitări pentru desemnarea unui premier și numirea unui nou Guvern.
Și aici pot fi urmate mai multe căi.
Actualului Cabinet condus de Marcel Ciolacu îi încetează mandatul la data validării alegerilor parlamentare și administrează treburile curente până la depunerea jurământului de către noul Guvern:
Variantele posibile în aceste condiții sunt:
- Cabinetul Ciolacu asigură treburile curente până după alegerile prezidențiale și instalarea noului președinte ales al țării care să desemneze noul premier.
- Președintele interimar desemnează premier care să formeze Guvern pe baza unei majorități din Parlament.
