Potrivit sursei citate, acest acord rămâne cel mai contestat, dar și cel mai costisitor proiect de parteneriat public-privat în Republica Moldova. Or, valoarea investițiilor planificate este de 244,2 milioane de euro, având ca obiectiv modernizarea serviciilor aeroportuare în trei etape, în funcție de majorarea fluxului de pasageri deserviți de aeroport.

I etapă – 45,1 milioane euro, în termen de doi ani de la data semnării contractului de concesiune;
II etapă – 115,2 milioane euro, în termen de doi ani după atingerea unui flux de pasageri de 2,6 milioane persoane anual;
III etapă – 83,9 milioane euro în termen de doi ani după atingerea unui flux de pasageri de la 3,2 milioane persoane anual.

Deși este unul dintre cele mai monitorizate proiecte din țară, nici până acum nu este clar câți bani a investit Avia Invest și cine controlează de facto compania.

Investiții acceptate, fără verificare

Datele mai vechi ale Agenției Proprietății Publice arată că Avia Invest și-ar fi îndeplinit cu brio planul de investiții pentru prima etapă. Astfel, de la 30 august 2013 până pe 30 august 2015 au fost prevăzute investiții de 45,1 milioane euro, care urmau să fie direcționate în lucrări de extindere a terminalului, construcția parcării auto, modernizarea pistei de decolare și a peronului, sistemului de iluminare, sistemului de drenaj etc.

La finele anului 2016, Comisia de monitorizare a concesiunii (reprezentanți de la APP, Ministerul Transporturilor și Infrastructurii Drumurilor, Ministerul Economiei, Autoritatea Aeronautică Civilă, Inspecția de Stat în Construcție, Cancelaria de Stat, Ministerul Finanțelor și întreprinderea de stat Aeroportul Internațional Chișinău) constata că s-au făcut investiții în valoare de 46,34 milioane euro, adică cu un milion de euro mai mult decât s-a planificat.

Grosul investițiilor de 33,56 milioane euro au fost efectuate în modernizarea pistei, iluminarea aerodromului etc. Alte 6,1 milioane euro au fost în reabilitarea și extinderea terminalului, iar 6,58 milioane euro în parcarea auto.

Peste doi ani, în decembrie 2018 Comisia de monitorizare a concesiunii va constata, în baza datelor prezentate de Avia Invest SRL, că aceasta ar fi investit în Aeroportul Internațional Chișinău circa 76,7 milioane de euro până la finele anului 2017, iar în 2018 ar mai fi fost efectuate alte lucrări de circa 11 milioane euro.

Parlament: la Prima etapă au fost efectuate doar 25% din lucrări

În octombrie 2019, Comisia de anchetă a Parlamentului va constata însă că în anii 2013-2018 Comisia de monitorizare nu a verificat respectarea prevederilor contractuale de către Concesionar, inclusiv dacă s-au făcut investițiile și lucrările necesare.

Potrivit raportului Comisiei de anchetă la prima etapă, până pe 29 august 2015, „volumul efectiv de lucrări recepționate și date în exploatare de către Avia Invest a fost realizat în sumă de 207.528.700 lei (10.234.700 euro) sau 25% din volumul de lucrări necesare”.

Diferența de 738,37 milioane lei (36,11 milioane euro), dintre suma mijloacelor raportate ca investiții și volumul de lucrări facturate, „reprezintă mijloace financiare transferate în avans, ceea ce presupune că lucrările de modernizare și construcție prevăzute ca obiectiv al concesiunii nu au fost realizate”.

Când va începe a doua etapă

În anul 2017 a fost atins un flux de pasageri de 2,6 milioane de persoane, ceea ce potrivit prevederilor contractului de concesiune denotă că, din decembrie 2017, urma să fie dat startul celei de-a doua etape de modernizare a aeroportului, care prevede efectuarea unor investiții de 115,5 milioane de euro.

Administrația Avia Invest susținea anterior că ar fi efectuat o parte din lucrările prevăzute în etapa a doua.

Cu toate acestea, până la finele anului 2019, Comisia de monitorizare așa și nu s-a expus asupra acestui fapt.

Mai mult! La începutul lunii iunie 2019, cu câteva zile înainte de fuga din țară a oligarhului Vladimir Plahotniuc și a lui Ilan Șor, Avia Invest a propus APP semnarea unui acord adițional la Contractul de concesiune, prin care termenul de doi ani pentru efectuarea investițiilor în cadrul etapei a doua să fie extins la patru ani „de la data începerii lucrărilor”.

Motivul invocat este „necesitatea de respectare strictă a tehnologiei, calității și securității lucrărilor pe teritoriul aeroportului existent”, dar și „imposibilitatea tehnică de a utiliza sumele investițiilor în construcția obiectelor”.

La fel, se invoca și imposibilitatea prognozării costului final al lucrărilor, dar și „inoportunitatea economică”, cumulată cu riscuri semnificative pentru concesionar.

De notat că în cadrul celei de-a doua etape, până la finele anului 2018, urmau să demareze lucrările de construcție a noului terminal, ca acestea să fie finisate până pe 31 decembrie 2022.

Lucrări efectuate fără documentația de deviz

Deși cifrele investițiilor raportate sunt impresionante, ele se bazează doar pe rapoartele financiare prezentate de Avia Invest SRL sau a unor audite făcute la comanda concesionarei și nu în baza unor verificări ale unor instituții de stat sau expertize tehnice independente.

La începutul anului 2020, un raport de audit al Curții de Conturi atesta că „în majoritatea absolută a cazurilor la obiectele de investiție prevăzute în contractul de concesiune la momentul contractării antreprenorilor documentația de deviz lipsea sau aceasta nu a fost verificată”.

„La o parte din lucrările executate lipsesc procesele-verbale de executare a lucrărilor întocmite, conform, prin metoda de resurse”, constatau auditorii Curții de Conturi.

În plus, Agenția pentru Supraveghere Tehnică (AST) nu a efectuat la Avia Invest SRL controlul volumelor și costului lucrărilor de construcție executate, deși este unica instituție publică abilitată cu acest drept.

Abia în luna septembrie 2019, Comisia de monitorizare, prin intermediul Agenției Proprietății Publice, a solicitat AST efectuarea acestor verificări a lucrărilor investiționale executate de către Avia Invest până la finele anului 2018.

Cine și cum sabotează verificarea lucrărilor

Ultimul raport al APP, publicat la începutul lunii august 2021, denotă însă că Agenția pentru Supraveghere Tehnică așa și nu a verificat ce investiții a făcut în Aeroport compania Avia Invest.

„La 03.03.2020 prin demersul 08/826/AST a informat despre imposibilitatea executării controlului de specialitate din motivul neprezentării de către SRL Avia Invest a documentelor solicitate de către Agenția pentru Supravegherea Tehnică”, susține APP.

În vederea monitorizării contractului de concesiune a activelor Aeroportului Internațional Chișinău, APP a creat și în grup de lucru special, activitatea căruia însă a fost blocată prin neparticiparea membrilor.

Astfel, în 2020 au fost organizate 6 ședințe, dintre care două s-au desfășurat la data de 23 ianuarie 2020 și 4 iunie 2020, iar altele patru ședințe din lipsă de cvorum au fost amânate, explică administrația APP.

În schimb, au fost întocmite 15 note informative pentru autoritățile centrale ale statului, de la Consiliul Suprem de Securitate, Parlament și prim-ministru, la Cancelaria de Stat și Curtea de Conturi.

Rezoluțiunea Contractului de concesiune și Arbitrajul de la Stockholm

Totuși, pe 8 iulie 2020 Agenția Proprietății Publice a emis notificarea de rezoluțiune a Contractului de concesiune a activelor aflate în gestiunea Aeroportului Internațional Chișinău și a terenului aferent, unul dintre motive fiind neîndeplinirea angajamentelor contractuale.

În replică, Komaksavia Airport Invest Ltd din Cipru, acționarul majoritar la Avia Invest (95%), a înaintat către Institutul de Arbitraj al Camerei de Comerț din Stockholm (Suedia) un demers cu privire la aplicarea măsurilor de asigurare provizorii, iar prin hotărârea din 2 august 2020 arbitrul de urgență a admis pretențiile Komaksavia Airport Invest Ltd și a dispus suspendarea executării rezoluțiunii contractului de concesiune.

Această decizie a fost contestată de avocații angajați de Guvernul Moldovei, iar prin decizia Institutului de Arbitraj al Camerei de Comerț din Stockholm, pe 22 martie 2021, măsurile de asigurare privind suspendarea rezoluțiunii au fost ridicate.

Ca urmare a pandemiei, anul trecut situația financiară a Avia Invest s-a înrăutățit, veniturile scăzând de aproape trei ori față de anul 2019.

Totodată, litigiul continuă și noua conducere a APP va avea aici o sarcină dificilă.  Pe 25 august 2021 a fost numit un nou director general al Agenției Proprietății Publice. Acesta este Eugeniu Cozonac, care potrivit premierului Natalia Gavrilița este un „om cu experiență vastă în managementul corporativ, lansarea și dezvoltarea companiilor”.

Însăși Cozonac susține că cunoaște situația din domeniu administrării proprietății de stat și a analizat problemele cu care se confruntă mai multe întreprinderi din Moldova.

„Vom face ca expresia ,,ca la moldoveni” să denote activitatea de cel mai înalt nivel. Îmi doresc ca APP să devină cea mai exemplară agenție din Moldova, să putem să arătăm excelență în activitate, să ne mândrim cu rezultatele noastre”, a promis Eugeniu Cozonac.

Noi putem spune doar că dacă noul director nu va avea sprijin din partea celorlalte autorități, apoi șansele de reușită în a face regulă atât în gestionarea întreprinderilor de stat, cât și în monitorizarea unor proiecte investiționale precum este cel de la Aeroportul Internațional Chișinău sunt destul de fragile.