Olaf Scholz are 62 de ani și a fost primar al Hamburgului. Modul pragmatic în care s-a ocupat de criza coronavirusului - în calitatea lui de vicecancelar - i-a adus multă apreciere din partea publicului.

Oponenții politici ai SPD au criticat momentul în care el a fost nominalizat pentru cursa de cancelar, acuzând partidul social-democrat că profită de o criză ce ar trebui să unească țara transformând-o în dividende politice, scrie BBC.

Omul cu toate armele salvării economiei pe masă

Olaf Scholz a supervizat pachetul de salvare de urgență în valoare de 750 de miliarde de euro pe care guvernul federal l-a pus la bătaie pentru a ajuta afacerile și angajații din Germania să treacă de criza provocată de pandemie. „E o bazooka (aruncător de grenade antitanc - n.r.) de care aveam nevoie pentru a ne face treaba. Ne punem pe masă toate armele pentru a arăta că suntem suficient de puternici pentru a trece peste orice provocare economică adusă de această problemă”, a declarat Olaf Scholz. 

El a condus ședințele de guvern atunci când cancelarul Angela Merkel a intrat în autoizolare, la sfârșitul lui martie, ca măsură de precauțioe, deși testele arătaseră că nu este infectată cu coronavirusul. 

În ciuda severității crizei, pandemia i-a dat lui Scholz posibilitatea de a se manifesta în elementul său: administrând un buget uriaș al statului și luptând pentru coeziune socială, așa cum s-ar presupune s-o facă date fiind rădăcinile sale socială-democrate.

Înainte ca SPD să-i anunțe candidatura pentru postul de cancelar, obișnuia să spună, atunci când era întrebat în legătură cu acest subiect: „Acum trebuie să muncim, nu să ne lăsăm pradă vanităților”.

O familie solidară cu Franța

Germania a fost lăudată de toată lumea pentru modul eficient în care a izolat focarele și a testat - pași esențiali pentru limitarea răspândirii virusului - iar bilanțul deceselor a fost mult mai mic decât în alte țări mari europene, precum Regatul Unit, Italia și Franța. 

Conlucrând cu Franța, Olaf Scholz a fost unul dintre principalii arhitecți ai fondului european de salvare de 750 de miliarde de euro (cât fondul propriu de salvare al economiei germane) agreat la 21 iulie după negocieri acerbe.  Solidaritatea franco-germană în această criză este încă un atu pe care l-a obținut Scholz, calificându-l pentru cursa electorală de anul viitor. 

Olaf Scholz mai are doi frați, el fiind cel mai mare. Fratele mijlociu, Jens, conduce Spitalul Universitar Schleswig-Holstein din Kiel. În iunie, Süddeutsche Zeitung relata că ministrul francez de finanțe, Bruno Le Maire, a lăudat nu numai solidaritatea lui Olaf cu Franța, dar și a dr. Jens Scholz, care a luat șase bolnavi grav cu COVID-19 din Franța și i-a transportat cu elicopterul ca să fie îngrijiți la spitalul său. A fost o misiune scumpă de salvare, pe care a plătit-o guvernul german. „Mulțumesc, Olaf, pentru tot ce ai făcut deja. Dar mulțumesc și fratelui tău. Cu adevărat familia Scholz este o familie mare”, a declarat Bruno Le Maire. 

Frustrare în rândurile stângii

În SPD Olaf Scholz este văzut ca un conservator. Partidul este coprezidat de Saskia Esken și Norbert Walter-Borjans, doi politicieni care sunt mult mai la stânga decât actualul vicecancelar.

Olaf Scholz, care este căsătorit cu o altă politiciană SPD, Britta Ernst, a crescut la Hamburg și a intrat în politică, dupăă ce a studiat dreptul muncii, ca lider al organizației Tineretul Socialist, apropiată de SPD. A fost primar al orașului din 2011 până în 2018, timp în care vederile sale politice au devenit mai puțin radicale. Înainte de a deveni primar a fost însă ales membru al Bundestagului (parlamentul federal), în 1998. 

SPD este în prezent partenerul de guvernare al partidului creștin-democrat (CDU) al Angelei Merkel și mulți dintre membrii SPD sunt nemulțumiți de politicile promovate, văzându-le prea apropiate de cele ale conservatorilor. De aceea, Scholz a avut de dat și o bătălie pentru a recâștiga popularitatea SPD, partid care a pierdut mult teren în ultimii ani în favoarea Verzilor. Sondajele de opinie arată că CDU este favoritul electoratului, urmat de Verzi. Iar SPD nu a mai câștigat alegerile la nivel național din 2002, din vremea cancelarului Gerhard Schroeder.

Provocări pentru Olaf Scholz

Pe de altă parte, Angela Merkel, aflată deja la al patrulea mandat, nu va mai candida pentru un nou mandat de cancelar. Mai este ceva mai mult de un an până la alegeri, iar CDU încă nu și-a ales candidatul, după ce Annegret Kramp-Karrenbauer, considerată urmașa Angelei Merkel, s-a retras în febuarie anul acesta, în urma unor scandaluri politice.

SPD nu exclude formarea unei viitoare coaliții cu Verzii și cu extrema-stângă, Die Linke, ceea ce i-ar scoate pe creștin-democrați de la conducerea federală, pentru prima dată după 15 ani. Însă asta va însemna și noi dificultăți pentru Olaf Scholz. 

Merkel rămâne foarte populară și sondajele din prezent sugerează că o coaliție roșu-roșu-verde este singura cale pentru ca stânga să guverneze, pentru a nu mai avea o nouă coaliție condusă de CDU. 

Scholz este în favoarea NATO, în timp ce Die Linke promite să scoată Germania din NATO și să aducă Rusia într-o nouă organizație de securitate. 

Salariul minim în Germania, care este de 9,35 de euro pe oră, va fi mărit la 13 euro, mai spune Die Linke. Partidul aflat la stânga față de SPD vrea o reformă fundamentală a sistemului federal de asigurări sociale și taxe mai mari pentru cei bogați. Mulți se întreabă dacă Olaf Scholz este gata să pună toate acestea în practică, dacă va ajunge cancelar.