Cine este Regele Mihai I

  • 04 Martie 2016 13:41
Cine este Regele Mihai I

„Nu văd România de astăzi ca pe o moștenire de la părinții noștri, ci ca pe o țară pe care am luat-o cu împrumut de la copiii noștri.” - fragment din discursul Regelui Mihai I în Parlamentul României – 25 octombrie 2011.

Miercuri, 2 martie 2016, Consiliul Regal a luat notă de starea de sănătate a regelui Mihai I, care a fost supus recent unei operații chirurgicale, suveranul afirmând, într-un mesaj făcut public, că este sigur că „fiica sa Margareta, Custodele Coroanei, va găsi înțelepciunea și forța de a-l reprezenta și de a duce la îndeplinire toate acțiunile sale publice”.

„În ultimele săptămâni, am primit vestea unui serios diagnostic medical. Această situație vine în anul în care Familia și Țara sărbătoresc 150 de ani de la fondarea Dinastiei și a Statului Român modern. Sunt sigur că fiica mea, Margareta, Custodele Coroanei, va găsi înțelepciunea și forța de a mă reprezenta și de a duce la îndeplinire toate acțiunile mele publice. Am cerut Consiliului Regal să-și continue menirea și să prezinte sfatul său Custodelui Coroanei”, a transmis regele Mihai I.

„Majestatea Sa urmează un tratament complex și solicitant, care îl împiedică să apară în public, și va petrece, de aici înainte, o perioadă de refacere”, se mai arată în comunicat.

După o domnie zbuciumată, începută la vârsta de 19 ani, Mihai I a fost nevoit să abdice în anul 1947. A urmat un lung exil de peste 50 de ani, iar din anul 2001, întoarcerea definitivă în România. Familia Regală însemnă în prezent activități de promovare a imagini României în străinătate, sprijin pentru cauza persoanelor defavorizate, încurajarea tinerelor talente și a spiritului antreprenorial românesc, fiind un element de echilibru la nivelul societății românești dar și o punte de legatură între românii din țară și cei din afara ei, între trecut, prezent și viitor.

Regele Mihai I s-a născut la 25 octombrie 1921, la Sinaia, fiind fiul Regelui Carol al II-lea și al Reginei-Mamă Elena.

Din iunie 1930, după plecarea Reginei-mamă în exil, Regele Mihai a rămas în grija tatălui său.

A urmat cursurile unei școli organizate de acesta la palat, alături de copii din toate colțurile țării și toate categoriile sociale.

După decesul Regelui Ferdinand din 1927 și ca urmare a faptului că Principele Carol a renunțat la statutul de Principe Moștenitor, Principele Mihai a fost proclamat Rege. Fiind minor, s-a instituit o Regență, compusă din Principele Nicolae, Patriarhul Miron Cristea și Președintele Înaltei Curți de Casație, Gh. Buzdugan.

La 8 iunie 1930, Principele Carol a revenit în țară și a preluat tronul, apoi Mihai I a primit titlul de Mare Voievod de Alba Iulia.

În adolescență, Principele Moștenitor a urmat cursuri de sport și a început pregătirea militară, la vârsta de 17 ani devenind sublocotenent în Armata Română.

În urma abdicării tatălui său, la 6 septembrie 1940, Mihai I devine Rege.

Pe perioada celui de-Al Doilea Război Mondial, Regele Mihai i-a îmbărbătat pe ostașii români care au luptat pentru reîntregirea țării, însă nu a fost de acord cu depășirea liniei Nistrului.

La 23 august 1944, Regele a hotărât, în ciuda refuzului Mareșalului Antonescu, trecerea României alături de aliații săi tradiționali, fapt care se pare că a scurtat războiul și a cruțat multe vieți. Din 1944, Regele s-a opus din toate puterile instaurării autorității comuniste.

 

 

 

În noiembrie 1947, Majestatea Sa a participat la căsătoria Principesei Elisabeta a Marii Britanii cu Ducele de Edinburgh, unde a întâlnit-o pe Principesa Ana de Bourbon-Parma, de care s-a îndrăgostit la prima vedere. La întoarcerea în țară, Regele Mihai a cerut să se căsătorească cu Principesa Ana, fapt ce a creat panică în rândul autorităților comuniste și, probabil, a provocat grăbirea hotărârii de a-i cere Regelui abdicarea, fapt petrecut la 30 decembrie 1947, când Petru Groza și Gh. Gheorghiu-Dej l-au amenințat pe Suveran cu execuția a o mie de tineri, în cazul în care nu ar fi abdicat.

La 3 ianuarie 1948, Regele Mihai și Regina-mamă Elena au părăsit România.

Mihai I și Ana s-au căsătorit la 10 iunie 1948, la Atena. Ei au locuit până la sfârșitul anului 1948 la vila Sparta, locuința Reginei-mame Elena, apoi, din 1949, s-au mutat la Lausanne și apoi în Anglia, unde au locuit până în 1956.

Pentru a-și câștiga existența, Regele și Regina au construit o fermă de pui și un mic atelier de tâmplărie.

Familia Regală s-a întors în anul 1956 în Elveția, la Versoix, un mic oraș de pe malul lacului Léman, la câțiva kilometri de Geneva, unde Regele Mihai a semnat un contract cu compania aeriană „Lear Jeats and Co”. Aici a fost reședința Familiei Regale timp de peste 45 de ani.

În anul 1958, Regele a încheiat colaborarea cu „Lear”, iar un an mai târziu, înființat o companie de electronică și de mecanisme automate – METRAVEL, pe care a vândut-o cinci ani mai târziu.

După Revoluție, la 25 decembrie 1990, Mihai I, însoțit de mai mulți membri ai familiei regale, sosește pe aeroportul Otopeni și intră în țară cu un pașaport diplomatic danez, obținând o viză pentru 24 ore pentru a merge la Mănăstirea Curtea de Argeș, unde intenționa să se reculeagă la mormintele antecesorilor săi regali și să asiste la slujba religioasă de Crăciun. Însă, în drum spre Curtea de Argeș, Regele și însoțitorii săi sunt opriți de un baraj al Poliției, conduși din nou la aeroport și obligați să părăsească țara.

Apoi, în anul 1992, noul guvern român i-a permis regelui Mihai să revină în țară pentru a participa la prăznuirea Sf. Paști, Regele fiind întâmpinat de populație cu o simpatie deosebită – în București peste un milion de persoane ieșind în stradă pentru a-l aclama. Popularitatea regelui a îngrijorat guvernul președintelui Ion Iliescu, Regelui interzicându-i-se accesul în România pentru următorii cinci ani.

În 7 octombrie 1994, după aterizare, pe aeroport, Regele a fost invitat să urce înapoi în avion pe motiv că nu se acordă viză „în acest moment” și că nu se acordă viză „în frontieră”.

În 1997, după înfrângerea electorală a lui Iliescu de către președintele Emil Constantinescu, România i-a reactivat regelui Mihai cetățenia română și i-a permis să își reviziteze propria țară.

Regele și Regina sau mutat în anul 2001 definitiv în România, unde au continuat să militeze pentru aderarea României la NATO și Uniunea Europeană, dar și respectarea drepturilor omului, dezvoltarea economiei de piață, păstrarea culturii naționale, respectarea adevărului istoric, respectarea și garantarea proprietății private, consolidarea statului de drept și a democrației interne.

În același an, Palatul Elisabeta a fost oferit ca reședință oficială permanentă Regelui Mihai, în calitate de fost șef de Stat și tot în 2001 a fost retrocedat Regelui Domeniul Regal de la Săvârșin, jud. Arad.

Potrivit vechii legi salice de succesiune, cu valabilitate în ultima constituție democratică a regatului România, cea din 1923, la moartea regelui Mihai (presupunând că nu mai are băieți), în absența schimbării constituției, care ar necesita restaurarea monarhiei, succesiunea revenea familiei de Hohenzollern-Sigmaringen, șeful acesteia, prințul Karl Friedrich de Hohenzollern, aflându-se pe prima poziție în ordinea de succesiune. Însă, la 30 decembrie 2007, într-o ceremonie privată, Mihai I a promulgat noul statut al Casei Regale, intitulat „Normele fundamentale ale Familiei Regale a României”, act prin care a desemnat-o pe principesa Margareta drept moștenitoare a tronului cu titlurile de Principesa Moștenitoare a României și de Custode al Coroanei României, iar la 10 mai 2011, Mihai I a rupt legăturile istorice și dinastice cu Casa princiară de Hohenzollern-Sigmaringen, a modificat numele familiei sale în „al (a) României” și a renunțat la titlurile conferite lui și familiei sale de către Casa princiară.

În anul 2008, Domeniul Regal Sinaia, cu celebrele castele Peleș și Pelișor, cele mai vizitate obiective de patrimoniu din țară, au revenit în proprietatea Majestății Sale Regelui Mihai I.



În octombrie 2011, Regele Mihai a susținut, la împlinirea vârstei de 90 de ani, un discurs istoric în Parlamentul României, primul în acest for de la abdicare.

Printre altele, Regele a afirmat cu acel prilej: „Democrația trebuie să îmbogățească arta cârmuirii, nu să o sărăcească. România, ca și toate țările din Europa, are nevoie de cârmuitori respectați și pricepuți. Nu trebuie niciodată uitați românii și pământurile românești care ne-au fost luate, ca urmare a împărțirilor Europei în sfere de influență. Este dreptul lor să decidă dacă vor să trăiască în țara noastră sau dacă vor să rămână separați.

Europa de astăzi este un continent în care popoarele și pământurile nu se schimbă ca rezultat al deciziilor politicienilor. Jurământul meu a fost făcut și continuă să fie valabil pentru toți românii. Ei sunt toți parte a națiunii noastre și așa vor rămâne totdeauna.

Stă doar în puterea noastră să facem țara statornică, prosperă și admirată în lume.

Nu văd România de astăzi ca pe o moștenire de la părinții noștri, ci ca pe o țară pe care am luat-o cu împrumut de la copiii noștri.”


La 12 mai 2013, Înalta decorație NIHIL SINE DEO a fost acordată Societății Române de Radiodifuziune reprezentată de Ovidiu Miculescu – Președinte Director General, în cadrul unei ceremonii oficiale, la Palatul Elisabeta, în prezența membrilor Casei Regale a României. Decorația regală „NIHIL SINE DEO” instituită în 2009 prin ordinul Majestății Sale Regelui Mihai I și limitată la un număr de 200 membri, se acordă pentru performanțele de nivel înalt care îmbogățesc prezentul românesc din domeniul social, științific, educațional, cultural, spiritual, economic, politic și militar.

În perioada 1 – 6 iunie 2015 a avut loc cea de-a treia ediție a Festivalului Internațional de Teatru Radiofonic Grand Prix Nova – Voicing The Future, organizat de Radio România, la Grand Hotel Continental din București, sub Înaltul Patronaj al Alteței Sale Regale, Principesa Moștenitoare Margareta a României.

România a fost reprezentată în juriu de Mihai Lungeanu, nume cunoscut publicului nostru de pe genericul unor importante producții radiofonice și din spațiul teatral unde a semnat, în calitate de regizor, spectacole îndrăgite.

Și la această ediție, festivitatea de decernare a premiilor a avut loc la Palatul Elisabeta, subliniind încă o dată puternica legătură istorică și simbolică dintre Casa Regală și Radio România.

Din anul 2004 Regele Mihai și Regina Ana locuiesc alternativ la Aubonne, în Elveția, la Castelul de la Săvârșin, sau la Palatul Elisabeta din București.

Majestățile Lor Regele Mihai și Regina Ana au cinci fiice: ASR Principesa Moștenitoare Margareta, ASR Principesa Elena, ASR Principesa Irina, ASR Principesa Sofia și ASR Principesa Maria.

Din anul 1996, Principesa Moștenitoare Margareta este căsătorită cu Alteța Sa Regală Principele Radu al României.

SURSA: RADOR

Tags

Alte Noutati

LIVE
Meteo Chișinău
21,63
Cer senin
Umiditate:85 %
Vint:0 m/s
Tue
23
Wed
25
Thu
26
Fri
21
Sat
25
Arhivă Radio Chișinău