PATRIMONIUL ARHITECTURAL AL CHIȘINĂULUI A AJUNS ÎNTR-O STARE DEGRADANTĂ

În fiecare lună, în zona centrală a Chișinăului dispare, în medie, câte un monument de arhitectură, potrivit datelor Agenției de Inspectare și Restaurare a Monumentelor. În ultimii 14 ani, au fost demolate 80 de monumente, dintre care 36 de obiective istorice în perioada 2006-2012. Cum arată astăzi patrimoniul istoric al Capitalei, am încercată să aflăm de la Agenției de Inspectare și Restaurare a Monumentelor, Ion Ștefăniță, care ne-a prezentat câteva dintre cele mai importante monumente de arhitectură.

MOARA ROȘIE

Cu pereții jerpeliți, geamurile vechi, acoperișul accidentat, ușile legate cu și lanțuri și prinse cu lacăte… Așa arată Moara Roșie, adică clădirea fostei mori cu aburi de pe strada Moara Roșie 5A,B, unul din cele mai frumoase edificii din Chișinăul de altădată. Potrivit lui Ion Ștefăniță, a fost construită la sfârșitul secolului al XIX-lea – începutul secolului al XIX-lea. Făcea parte dintr-un complex industrial din care a rămas singura, izolată de construcțiile aferente. Inițial moara avea trei niveluri ridicate înainte de 1884, aparținând negustorului Abram Levenzon. Ulterior, la sfârșitul secolului al XIX-lea, al treilea nivel a ars, iar la începutul secolului XX au fost adăugate două etaje și o mansardă din piatră, căptușite cu cărămidă roșie, de la care și provine  denumirea  de "Moara Roșie". Ion Ștefăniță:

Legenda video: Moara Roșie este unul din cele mai vechi monumente arhitecturale din capitală, care se înalță de mai bine de un secol în centrul Chișinăului, nu există din punct de vedere legal. Asta pentru că autoritățile municipale au "uitat" să înregistreze edificiul la Cadastru. Asfel, clădirea care de mai mulți ani generează polemici la Primărie, figurează în acte ca lot de pământ și nu ca monument istoric.

CLĂDIREA FOSTULUI GIMNAZIULUI de FETE FONDAT DE BARONEASA IULIA VON GHEIKING

Situată pe strada Alexei Mateevici 85, clădirea a fost construită în anii 90 ai secolului al XIX-lea. Din 1892 a fost sediul gimnaziului pentru fete fondat de baroneasa Iulia A. von Gheiking. Din 1918 aici a funcționat liceul ”A. Donici”. La sfârșitul anilor 30 a fost o parte componentă a liceului industrial. În perioada postbelică aici s-a aflat sediul Sovietului Comisarilor Norodnici ai RSSM, apoi – școala medie nr. 5. Clădirea este construită în două etaje, ridicată pe un plan unghiular, cu o aripă alungită. Din cauza căderii reliefului spre stradă, partea anterioară a clădirii este ridicată pe un soclu înalt, dotat pentru acces cu o suită din trepte.  La etaj se aflau clasele, cu amplasarea identică celor de la parter, și sala de festivități, iluminată prin ferestre în arc în plin centru, orientată spre stradă. La capătul opus al intrării se afla sala de sport, spune Ion Ștefăniță.

CAPELA FAMILIEI OGANOWICI

Amplasată pe strada Valea Trandafirilor 11, capela era paraclisul cimitirului catolic polonez și armenesc, construit încă în 1912. Este și o construcție memorială, sub aripa de vest găsindu-se cavoul familiei Oganowici, acum vandalizat de boschetarii care îl folosesc ca și adăpost.

Deși de proporții modeste, capela amintește de clădirile de cult din perioada de înflorire a arhitecturii gotice din secolele XII-XIII din Europa Centrală, inclusiv din Polonia și Galiția, de unde se trăgeau polonezii și armenii catolici veniți în Basarabia. Pe teritoriul cimitirului armenesc se află monumente funerare, care datează din secolele XVIII-XX, ale unor personalități istorice eminente, majoritatea din ele uitate sau chiar vandalizate.

HOTELUL "PETERBURG"

Situat pe strada Alexandru cel Bun 47, este caracteristic pentru Chișinăul istoric din anii 30 ai secolului al XIX-lea, singurul care a supraviețuit. În 1907 aparținea negustorului Durdufi. Până în 1940 a aparținut negustorului și filantropului Moisei Kligman, în 1940 proprietar este Puterman Peisah. Clădirea a fost deteriorată în timpul celui de al doilea război mondial și reconstruită în 1946.  La primul etaj se afla o unitate comercială, cu intrarea în axa de simetrie a fațadei și cu vitralii alungite pe verticală. Sub partea dreaptă a clădirii se afla un subsol cu acces din partea străzii (astupat după 1947). 

CLĂDIREA FOSTEI SINAGOGI CU AZIL PENTRU BĂTRÂNI

Cu sediul la intersecția străzilor Alecsandri și Rabi Țirilson,  fosta sinagogă  cu azil pentru bătrâni a fost construită în al doilea deceniu al secolului al XX-lea.

Este un complex alcătuit din două clădiri – o sinagogă și un azil pentru bătrâni, unite printr-o anexă.

Sala de rugăciuni este luminată prin ferestre aranjate în două registre, cu încăperi ritualice etajate. Fațada are o compoziție simetrică, în care este reflectată structura clădirii, divizată în două registre de golurile ferestrelor. Decorul fațadei conține detalii baroce.

Potrivit lui Ion Ștefăniță, aceste cinci monumente sunt printre puținele care mai pot fi salvate.

Ministrul Culturii, Monica Babuc, spune însă că nu statul nu are bani pentru salvarea monumentelor istorice:

Datele statistice arată că doar în municipiul Chișinău din cele  977 de monumente existente la începutul anului 2001, din cauza nerespectării legislației,  254 din ele avut de suferit 254. Starea patrimoniului în Centrul Istoric al Chișinăului este și mai gravă. 80 de monumente arhitecturale au fost demolate, dintre care 36 în perioada 2006-2012. Au fost distruse 17 clădiri istorice, fiind înregistrate și 160 de cazuri de intervenții ilegale ce au prejudiciat autenticitatea monumentelor istorice. În medie, în fiecare lună, în zona centrală dispare câte un monument de arhitectură.

Potrivit lui Ion Ștefăniță, ritmul de distrugere a monumentelor de arhitectură a încetinit după 2010, datorită campaniilor de sensibilizare și a criticilor din mass-media. Printre monumentele salvate de la distrugere se numără cldirea în care se află Î.S. ”Registru”, sediul Federației Moldovenești de Fotbal, unul din blocurile Universității de Stat din Moldova, în care, până în 1944, a funcționat Seminarul Teologic etc. Totuși, nimeni nu a fost până acum sancționat pentru distrugerea monumentelor istorice. Din 2010 până în prezent Agenția a depus 32 de cereri de sancționare, dintre care 16 au fost respinse de procuratură ca nefondate, una a fost soluționată pozitiv, iar în celelalte cazuri nu a urmat niciun răspuns din partea procurorilor.

Acest material a fost realizat în cadrul proiectului „Consolidarea independenței în mediile de comunicare din Moldova”, implementat de Centrul pentru Jurnalism Independent în colaborare cu Internews.