Beijingul spune că noile reguli sunt necesare, însă grupurile pentru drepturile omului consideră că restricțiile sunt represive.

Mulți uiguri s-au plâns că sunt discriminați religios în China, dar autoritățile dezmint acuzațiile. În Xinjiang trăiesc circa 10 milioane de uiguri musulmani, care susțin că restricția îi discriminează, scrie Ziare.com.

Sute de oameni au murit în ultimii ani în regiune din cauza revoltelor declanșate, potrivit Beijingului, de "separatiști". În replică, asociațiile pentru drepturile omului susțin că violențele au fost mai mult reacții la politicile represive adoptate de China. 

Nouă legislație a intrat în vigoare sâmbătă. Ea conține o lista lungă de restricții, inclusiv unele referitoare la apariția în mass-media, utilizarea de anumite facilități publice sau servicii, căsătoria civilă și căsătoria religioasă.

De asemenea, sunt interzise rochiile lungi, care acoperă corpul și față în întregime, dar și "bărbile anormal de lungi, precum și folosirea pentru copii a numelor care au o legătură exagerată cu religia", conform site-ului oficial al Guvernului.

Până acum nu este limpede cum vor fi impuse noile reguli.

Restricții similare au mai fost introduse în anumite locuri din Xinjiang, însă lista nouă este extinsă și se aplică în întreagă regiune.

Popularitatea valurilor în rândul femeilor uigure, în special, a crescut în ultimii ani, iar experții spun că acest lucru este expresia opoziției față de controlul impus de China, relatează sursă citată.

Autoritățile spun, însă, că în Xinjiang trăiesc separatiști care au legătură cu gruparea terorista Stat Islamic, motiv pentru care supravegherea trebuie crescută, la fel și numărul patrulelor de poliție. Totuși, guvernul nu a oferit până acum dovezi în favoarea poziției sale.

În schimb, ISIL a dat publicității în februarie un videoclip în care apăreau luptători uiguri care se antrenau în Irak și se angajau că vor lovi China.

La începutul lunii martie, președintele chinez Xi Jianping a cerut ridicarea unui "mare zid de fier", pentru protejarea regiunii Xinjiang, făcând referire la răspunsul militar care a fost dat după protestele pro-democrație care au avut loc în 1989 în piață Tiananmen.