Cheltuielile respective au crescut după ce economiile naționale au depășit criza financiară din 2008 și ca urmare a percepției unor amenințări sporite, a arătat directorul general al IISS, John Chipman, la evenimentul la care urmează să participe în weekend circa 35 de șefi de stat și prim-miniștri.

Ordinea internațională este afectată de expirarea Tratatului privind Forțele Nucleare Intermediare (IFN, referitor la armele cu raza de acțiune între 500 și 5500 de kilometri) și de expirarea tratatului New START în 2021. Alți factori perturbatori sunt creșterea puterii militare a Chinei și crizele regionale, cum ar fi cele din Ucraina și Libia.

În acest context, cele mai mari bugete pentru apărare - al Statelor Unite (685 de miliarde de dolari) și al Chinei (181 de miliarde) - au crescut în continuare anul trecut, cu 6,6% fiecare. Numai creșterea de 53,4 miliarde de dolari a cheltuielilor militare americane reprezintă o șeptime din totalul mondial. Pe locurile următoare după cele două mari puteri se situează, din punct de vedere al sumelor alocate apărării, Arabia Saudită, Rusia, India, Regatul Unit. Dintre țările cu economii dezvoltate, Franța este pe locul 8, Japonia pe 9 și Germania pe 10.

În Europa, creșterea a fost de 4,2% față de 2018, în contextul îngrijorării provocate de Rusia. Pentru americani și aliații lor din zona Asia-Pacific, una din principalele preocupări este dotarea Chinei cu rachete balistice intercontinentale DF-41, care pot lovi oriunde în SUA, cu avioane de vânătoare J-20A, cu rachete, drone și alte categorii de armament.

Ca și Rusia, China a început dezvoltarea unor arme hipersonice, care pot depăși sistemele inamice de apărare antirachetă, mai consemnează IISS. La defilarea care a marcat pe 1 octombrie anul trecut a 70-a aniversare a Partidului Comunist Chinez, a fost prezentat lansatorul DF-17, care urmează să lanseze planoare hipersonice.

Armata rusă a anunțat în decembrie 2019 că au devenit operaționale primele rachete hipersonice Avangard, despre care președintele Vladimir Putin a susținut că sunt 'invincibile' și 'nedetectabile'. Moscova afirmă că noile arme pot atinge Mach 27 - peste 33.000 de km/h, o viteză de 27 de ori mai mare decât a sunetului - și în același timp își pot modifica direcția și altitudinea, îngreunând detectarea.

Europa este tot mai nesigură privind intenția Statelor Unite de a-și reduce angajamentul pe măsură ce se concentrează asupra regiunii Asia-Pacific. Deocamdată, americanii și-au sporit prezența militară în estul Europei, în apropierea granițelor Rusiei, precum și în zona Golfului Persic, pentru a contracara amenințarea din partea Iranului. Președintele SUA, Donald Trump, face presiuni asupra membrilor NATO - în special asupra Germaniei - pentru creșterea cheltuielilor militare până la 2% din PIB.

După ce Trump a provocat în 2018 îndoieli privind solidaritatea în cadrul NATO, omologul său francez, Emmanuel Macron, a avut la rândul său o atitudine sceptică anul trecut, când a afirmat că Alianța Nord-Atlantică este 'în moarte cerebrală', reamintește raportul IISS. 'Două din cele trei puteri nucleare ale Alianței (a treia fiind Regatul Unit) au creat astfel incertitudini privind problema cheie a securității colective', a subliniat Chapman.