Scrisoarea, transmisă în debutul săptămânii care se va încheia cu reuniunea de vară a Consiliului European, reprezintă un demers prin care șeful Consiliului European dă startul dezbaterilor politice între liderii europeni pentru stabilirea următoarei agende strategice Uniunii, pentru perioada 2024-2029. 

“Pentru a ne apăra democrațiile și valorile, pentru a asigura o pace durabilă și prosperitate în beneficiul cetățenilor noștri, Uniunea Europeană trebuie să fie dotată cu direcții și priorități politice generale”, a spus Michel, după ce a trecut în revistă progresele înregistrate în cadrul Agendei Strategice 2019-2024, stabilită în timpul președinției române a Consiliului UE și în urma summitului de la Sibiu din 9 mai 2019.

Președintele Consiliului European a propus astfel patru mari domenii, precum 1) consolidarea bazei economice și sociale, cu accent tranziția ecologică și digitală, competitivitatea, inovarea, sănătatea); 2) abordarea provocării energetice; 3) consolidarea capacităților noastre de securitate și apărare; și 4) aprofundarea angajamentului cu restul lumii.

El a subliniat că “alegerile europene vor fi o oportunitate pentru cetățenii Europei de a juca pe deplin rolul lor în aceste dezbateri cruciale pentru viitorul nostru comun”.

În timp ce a recunoscut că “noul context geopolitic a readus extinderea în centrul dezbaterilor noastre”, Charles Michel a insistat că “trebuie să luăm în considerare procesul de extindere și capacitatea noastră de absorbție”.

“La reuniunea noastră din iunie 2022, am reafirmat necesitatea de a ține seama de capacitatea UE de a absorbi noi membri, așa cum s-a stabilit la Copenhaga în 1993, atunci când decidem cu privire la fiecare extindere viitoare. Acest lucru ne impune să reflectăm asupra implicațiilor extinderii pentru diferitele politici ale UE și finanțarea acestora, precum și asupra metodelor noastre de luare a deciziilor”, a afirmat Michel.

Astfel, potrivit acestuia, la Consiliul European din 29-30 iunie, liderii europeni vor discuta tema orientărilor strategice ca punct de informare, urmând ca discuțiile să fie aprofundate la summitul de la Granada, din Spania, în toamna acestui an, și să fie finalizate în timpul președinției belgiene.

“Ce fel de putere geopolitică și economică dorim să devenim pe termen lung, cu un potențial de peste treizeci de state membre?”, este, practic, întrebarea pe care Michel o supune liderilor UE în contextul în care Republica Moldova și Ucraina au devenit anul trecut țări candidate la Uniunea Europeană, iar majoritatea statelor din Balcanii de Vest au început, fie de mai mulți ani, fie de curând, negocierile de aderare.