Potrivit lui Veaceslav Ioniță, în Republica Moldova, în 2025, indicele risipei alimentare va fi de 92,1%. Mai bun cu 1,3% față de 2021, când a fost estimată pentru prima dată risipa alimentară în Republica Moldova.

„Atunci, risipa alimentară era de 76 kg/persoană/anual. În 2024 este de 71 kg. Anul viitor, cred că, vom fi la nivel de 70 kg/persoană. A fost îmbunătățit indicatorul privind risipa alimentară, dar totuși, în acest an, dar și în 2025, vom arunca la gunoi circa 180 de mii de tone de alimente. Asta ar însemna trei mii de vagoane marfare cu produse alimentare, cu o lungime de 40 km”, a spus Veaceslav Ioniță.

Expertul susține că se reușește, în prezent, să se recupereze doar 0,15% din ceea ce se aruncă, prin intermediul Băncii Alimente.

„0,15% înseamnă 260 de tone de alimente sau 4,5 vagoane. Din 700 kg de produse alimentare risipite, Banca de Alimente reușește să recupereze 1 kg”, susține expertul.

Analizând creșterea prețurilor la produsele alimentare, economistul a menționat că între 2000/2004, creșterea a fost de 82,2%; între 2005/2009 – 40,7%; 2010/2014 – 37,1%; 2015/2019 – 47,9%; 2020/2024 – estimat la 76,5%.

„Moldovenii plătesc, astăzi, pentru produsele alimentare cu 76,5% mai mult față de acum cinci ani. Este cea mai mare creștere din ultimii 20 de ani. Chiar și așa, moldovenii continuă să risipească produsele alimentare”, a menționat economistul.

Analizând țările care în 2023 au avut cea mai mare pondere a cheltuielilor pentru produse alimentare din bugetul gospodăriilor casnice, analistul economic a afirmat că ponderea Ucrainei a fost de – 42%; Republica Moldova – 39,7%; Bosnia și Herțegovina – 31,3%; Muntenegru – 27%; Letonia – 20,6%; Bulgaria – 20,2%; Slovacia – 19,6%; Austria – 10,4%; Luxemburg – 9,4%; Irlanda – 8,6%; SUA – 6,5%; Media UE – 13%.

„Doar Ucraina cheltuie mai mult decât noi pe produse alimentare. Cu cât țara este mai săracă cu atât ponderea cheltuielilor pentru produse alimentare este mai mică. Cheltuielile mari pentru produse alimentare arată un grad de sărăcie avansat. Moldovenii, 40% din banii disponibili îi dau pe produse alimentare, pe care, până la urmă, le aruncă la gunoi”, a afirmat analistul economic.

Cu referire la ponderea cheltuielilor, în 2023, pentru produse alimentare după veniturile gospodăriilor casnice, Veaceslav Ioniță a declarat că 20% cei mai bogați moldoveni, din mediul urban, cheltuie pe produse alimentare 27,9%, iar cei mai bogați din mediul rural – 33,5%. Următorii 20% dintre moldovenii cu venituri acceptabile, din mediul urban, cheltuie 40,7%, iar cei din mediul rural – 42,4%. 20% dintre moldovenii din clasa medie, din mediul urban, cheltuie – 44,1%, iar cei din mediul rural – 46,8%. 20% dintre moldovenii, din mediul urban, care trăiesc aproape de minimum de existență cheltuie – 49,6%, iar cei din mediul rural – 50,2%. 20% cei mai săraci moldovenii, din mediul urban, cheltuie – 53,1%, iar cei din mediul rural – 56,1%. Media națională, pentru mediul urban este de 34,9%, iar pentru mediul rural – 45,4%.

„Moldovenii cu venituri modeste, circa 60% din veniturile lor merg pe produse alimentare. Este o problemă care ne arată că trebuie să luptăm cu fenomenul risipei alimentare”, a declarat expertul.

Despre risipa alimentară a gospodăriilor casnice din alte țări, a specificat că în Portugalia este de 124 kg/per capita/anual. În Elveția – 119 kg/per capita/anual; Serbia – 108; Republica Moldova – 71; Ucraina – 69; România – 67; Olanda – 59; Slovenia – 36; Federația Rusă – 33; Bulgaria – 26; Europa de Sud – 90 kg/per capita/anual; Europa de Nord – 74; Europa de Vest – 65; Europa de Est – 61.

„Cu cât țara este mai dezvoltată, din păcate, risipa alimentată este mai ridicată. Creșterea bunăstării populației nu trebuie transformată în risipă alimentară”, a specificat Veaceslav Ioniță.

Cu referire la ponderea risipei de alimente în diferite etape ale lanțului alimentar, expertul a precizat că cei mai risipitori sunt oamenii, cu o pondere de 40%. Urmează sectorul de producție cu 25%; sectorul procesării – 20%, sectorul comercial – 15%.

La nivel global, pe regiuni, cele mai mari pierderile și risipe de produse alimentare, sunt în America de Nord – de 280-300 kg/anual/per capita; în Europa – 270-290 kg/anual/per capita; Asia industrializată – 220-240; America latină – 220-230; Africa – 160-210; iar în Asia de Sud și Sud-Est – 120-140.

Referindu-se la structura cheltuielilor gospodăriilor în 2023, economistul a menționat că pentru produse alimentare și băuturi nealcoolice s-a alocat 39,4%, iar real consumate au fost 34,8%, fiind înregistrată o risipă de 4,9%. Pentru servicii comunale s-au cheltuit 17,6% din veniturile gospodăriei; pentru îmbrăcăminte și încălțăminte – 7,8%; transport – 7%; deservirea locuinței – 5,3%; sănătate – 4,4%; telecomunicații – 4,3%; restaurante și hoteluri – 3,2%; recreere și cultură – 3%; băuturi alcoolice și tutun – 1,7%; educație – 1,2%.

„5% din banii noștri merg pentru produse alimentare pe care le aruncăm. Este mai mult decât cheltuim pentru sănătate, recreere , cultură și educație”, a constatat economistul.

Vorbind despre valoarea produselor alimentare risipite și pierdute în Republica Moldova, analistul economic a spus în 2015 aceasta a fost de 11 mild/lei, dintre care 3,8 mild/lei au mers pe produse procurate și aruncate de către populație. 2020 – 14,6 mild/lei, dintre care 5 mild/lei pentru produse procurate și aruncate de către populație. 2024 – 20,5 mild/lei estimat, dintre care 7 mild/lei pentru produse procurate și aruncate de către populație. 2025 – estimat 22,3 mild/lei, dintre care 7,6 mild/lei pentru produse procurate și aruncate de către populație.

IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993, care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.