Cu patru ani în urmă, în momentul de vârf al crizei, alimentată de fluxul generat de conflictul sirian, Franța a înregistrat 80.075 de cereri de azil, potrivit cifrelor Ofra, organism care atribuie statutul de refugiat în Franța, în timp ce Germania primise circa 890.000 de solicitări, de peste zece ori mai mult.

La ora actuală, 'vedem că Franța a devenit de la 20 octombrie prima țară în privința cererilor de azil în Europa, chiar în timp ce intrările în Europa continuă să scadă.Este o anomalie statistică la care trebuie să lucrăm', a explicat Castaner, după întâlnirea cu omologul său georgian Vahtang Gomelauri dedicată cooperării în domeniul migrației.

În privința migrației, decalajul dintre cele două țări este minim, dar faptul că Franța a depășit Germania este 'simbolic', a recunoscut un alt responsabil al Ministerului de Interne francez.

Potrivit unei surse din minister, 120.900 cereri de azil erau înregistrate în Franța la data de 17 noiembrie, contra 119.900 în Germania. Anul trecut, 184.000 de persoane au solicitat azil în Germania, față de 123.000 în Franța.

Această inversare se explică prin faptul că Franța primește 'o cerere de revenire', adică migranții care au 'eșuat în altă parte revin să depună o cerere' în Hexagon, a explicat sursa menționată. 'Acesta este motivul pentru care ne-am angajat la nivel european pentru o reformă în privința acordării de azil și a spațiului Schengen', conform acesteia.

Pentru a inversa tendința și a determina scăderea solicitărilor de azil, care se așteaptă să crească de 'la 10% la 15%' în 2019 în Franța, potrivit unei alte surse din același minister, guvernul francez a propus mai multe măsuri la începutul lunii noiembrie în cadrul planului său privind migrația.

La o lună după o dezbatere parlamentară dorită de președintele Emmanuel Macron, axată pe cererile de azil, guvernul a propus, între altele, accelerarea procesării acestor cereri, instituirea unui termen de așteptare de trei luni până a avea acces la Securitatea socială pentru solicitanții de azil și măsuri de expulzare imediat ce dosarul va fi refuzat de Ofpra, fără a mai aștepta examinarea unui eventual recurs.

'Acestea sunt mesajele pe care vrem să le transmitem rezidenților străini pentru a arăta că Franța vrea prelungirea și susține tare și clar nevoia de protecție, dar numai pentru persoanele care au nevoie să fie protejate, nu pentru cei care vor să deturneze dreptul la protecție', a subliniat joi Christophe Castaner.

Ministrul de interne tocmai evocase cooperarea franco-georgiană pentru limitarea cererilor de azil, insistând în special asupra pârghiei diplomatice. Potrivit acestuia, în primele luni ale anului 2019, Georgia 'a fost prima țară solicitantă de azil în Franța', cu peste 1.000 de georgieni care veneau lunar în Franța.

De la vizita sa la Tbilisi în luna mai, acest flux a scăzut 'cu aproape 50%', a salutat Castaner, anunțând sosirea la Paris a altor doi polițiști georgieni, după cea a primilor trei ofițeri de poliție de legătură în septembrie. Acest tip de cooperare este posibil să se dezvolte, a explicat el, adăugând că Georgia este 'un exemplu foarte bun' în acest sens.

Sursa:Agerpres