Polonia, Republica Cehă, Estonia, Lituania, Letonia și Danemarca au cerut într-o scrisoare comună ''măsuri restrictive împotriva oficialilor'' responsabili pentru desfășurarea alegerilor încheiate cu realegerea lui Lukașenko cu circa 80% din voturi și pentru violențele împotriva protestatarilor.

''Trebuie să găsim un echilibru atent între presiune și dialog cu președintele Belarusului, Lukașenko. Considerăm că UE trebuie să-și asume rolul de mediator cât mai rapid posibil'', mai notează aceste state în scrisoare.

Germania, Austria și Suedia au cerut deja sancțiuni imediate.

Potrivit unor surse diplomatice, țara cea mai sceptică este Ungaria, care anterior a cerut ridicarea sancțiunilor europene împotriva Minskului.

Orice decizie a UE privind sancțiunile necesită unanimitatea statelor membre. Vineri are loc o reuniune extraordinară a Consiliului Afaceri Externe al UE, la care va fi discutată posibilitatea impunerii unor măsuri restrictive ca reacție, printre altele, la violența față de manifestanții pașnici și arestările arbitrare, dar o decizie privind eventuale sancțiuni europene împotriva Belarusului este așteptată mai târziu în cursul acestei luni.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a scris pe Twitter: ''Avem nevoie de sancțiuni suplimentare împotriva celor care au încălcat valorile democratice și încalcă drepturile omului în Belarus. Sunt încrezătoare că discuțiile de astăzi vor demonstra sprijinul nostru puternic pentru drepturile poporului din Belarus la libertăți fundamentale și democrație''.

Primele sancțiuni europene împotriva Belarusului au fost adoptate în 2004 și intensificate în 2011 pentru încălcarea drepturilor omului și a standardelor democratice, inclusiv fraude electorale. Multe dintre sancțiuni au fost ridicate după ce Lukașenko a eliberat deținuți politici în 2016. Dar au rămas în vigoare un embargou asupra armelor și sancțiunile împotriva a patru oficiali pentru neelucidarea dispariției a doi politicieni de opoziție, precum și a unui om de afaceri și a unui jurnalist.

Eventuale noi sancțiuni ale UE vor lua cel mai probabil forma unor interdicții de călătorie și înghețări de active individuale, potrivit Reuters.

Conform rezultatelor oficiale definitive ale scrutinului anunțate vineri, Aleksandr Lukașenko a obținut 80,1% din voturi, iar opozanta Svetlana Tihanovskaia 10,12 %, a consemnat EFE.

Lukașenko va putea astfel să exercite al șaselea mandat prezidențial consecutiv. Opoziția și cancelariile occidentale nu recunosc victoria sa, el fiind în schimb felicitat de președinții rus și chinez ,Vladimir Putin și Xi Jinping.

Svetlana Tihanovskaia s-a refugiat în Lituania vecină, de unde vineri a difuzat o declarație în care și-a proclamat victoria în alegeri. Lukașenko a respins cererea contracandidatei sale de a-i ceda ''voluntar'' puterea și a pus pe seama ingerințelor externe protestele antiguvernamentale care continuă din seara alegerilor.

Circa 7.000 de protestatari au fost arestați de atunci, dintre care aproximativ 2.000 au fost eliberați în ultimele ore, în urma presiunilor internaționale și denunțurilor despre abuzuri și acte de tortură.

Sursa:Agerpres