”Înțeleg că rușii fug de deciziile din ce în ce mai disperate luate de Putin”, a spus ministrul ceh al afacerilor externe Jan Lipavsky, într-un comunicat citat de AFP.

”Dar cei care își părăsesc țara pentru că nu vor să îndeplinească o datorie impusă de propriul lor stat nu satisfac criteriile pentru a primi o viză umanitară”, a subliniat Lipavsky, a cărui țară asigură președinția semestrială a Consiliului Uniunii Europene.

Finlanda, prin vocea ministrului său de externe, Pekka Haavisto, a anunțat miercuri că guvernul de la Helsinki are în vedere înăsprirea unilaterală a condițiilor de intrare în țară pentru cetățenii ruși.

Într-un gest similar, țările baltice au subliniat că nu vor oferi refugiu rușilor care fug din calea mobilizării armate parțiale.

Într-un răspuns pentru Reuters, transmis prin e-mail, ministrul Estoniei de externe, Urmas Reinsalu, a punctat că ”refuzul de a îndeplini o datorie civică în Rusia nu reprezintă un motiv temeinic pentru a primi azil în altă țară”.

La rândul său, omologul leton, Edgars Rinkevics, a invocat îngrijorări în materie de securitate pentru a motiva decizia de a respinge acordarea de azil cetățenilor ruși. În aceeași notă, ministrul de Interne al Letoniei a subliniat că fiecare caz va fi analizat în mod individual.

De cealaltă parte, Germania, prin vocea ministrul german de interne, Nancy Faeser, a anunțat că țara sa este pregătită să îi primească pe cei care ”i se opun curajos lui Putin și se pun astfel în mare pericol”.

Demersul este întărit de ministrul justiției, Marco Buschmann, care a notat într-un mesaj publicat pe Twitter sub hashtag-ul ”mobilizare parțială”, că aparent ”mulți ruși își părăsesc țara”.

”Toți cei care urăsc calea aleasă de Putin și iubesc democrația liberală sunt bineveniți în Germania”, a scris ministrul liberal.

Președintele rus, Vladimir Putin, a anunțat miercuri mobilizare militară parțială, pentru a continua războiul ilegal declanșat împotriva Ucrainei. 

Ministrul rus al Apărării, Serghei Șoigu, a detaliat că 300.000 de rezerviști vor fi chemați la arme, dar că decizia anunțată de liderul de la Kremlin nu îi vizează și pe studenții sau soldații înrolați în prezent.

Cu toate acestea, regulile sunt ambigue, iar pe rețelele de socializare au apărut deja relatări despre cum persoane din întreaga Rusie au fost notificate să se prezinte la comandamentul militar, semn că hotărârile, pregătite dinainte, așteptau doar anunțul oficial pentru a fi trimise.

În contextul dat, mai mulți ruși au luat cu asalt granițele pentru a fugi din țara care începe acum să freamăte din cauza protestelor înăbușite prin violență de forțele de ordine și prin amenințări cu închisoarea, venite din partea autorităților.

Biletele de avion care asigură zbor direct din Moscova către țările care nu solicită viză de intrare, precum Turcia, Azerbaidjan sau Armenia, au fost deja epuizate până vineri, conform publicației ruse RBC.

Mai mult, prețurile au atins niveluri astronomice. Dacă un bilet dus-întors pe destinația Moscova-Istanbul, pentru sâmbătă, la compania Turkish Airlines, costa înainte aproximativ 350 de euro, după anunțul lui Putin acesta a ajuns la prețul de 2.870 de euro.

Așa se face că mulți ruși au apelat la mașină pentru a părăsi țara, formând cozi kilometrice la granița cu Finlanda sau Georgia. 

Anticipând o diferență de abordare, Comisia Europeană, printr-un purtător de cuvânt, a subliniat că țările membre UE vor trebui să stabilească o poziție comună cu privire la cererile de intrare formulate de cetățenii ruși care fug din țara lor.