„Volumul de petrol este mult mai mare decât cel anunțat inițial, de 1,5 tone” – titrează Jurnal.md. Poluantul continuă să se reverse în râul Nistru, iar în zona Naslavcea - Soroca se înregistrează depășiri ale valorilor admise. Autoritățile impun restricții de utilizare a apei din Nistru pentru localitățile de pe segmentul dintre Rezina și Dubăsari. Până în prezent au fost instalate cinci filtre de protecție. Totodată a fost securizată stația de apă care aprovizionează orașul Soroca. La stația de captare de la Chișinău sunt  instalate filtre absorbante, pe lângă măsurile aplicate de către echipa de la „Apă-Canal Chișinău”. Partea ucraineană a instalate baraje de protecție, dar în pofida acestui fapt substanță continuă să se reverse.

 „Ceea ce vedem astăzi nu este un accident natural, ci consecința directă a războiului la granița noastră. Vinovatul exclusiv pentru poluare este Federația Rusă” – Ziarul de Gardă reține declarația ministrului  Mediului, Gheorghe Hajder, după ședința Guvernului, unde a fost instituită starea de alertă de mediu pe bazinul râului Nistru pentru o perioadă de 15 zile. „În noaptea de 7 martie, atacul brutal al Rusiei asupra complexului hidroenergetic din Ucraina a provocat scurgere masivă a produselor petroliere în Nistru. Ceea ce vedem astăzi nu este un accident natural, ci consecința directă a războiului la granița noastră. Agresiunea Rusiei ne lovește tot mai tare. De la dronele care survolează spațiul nostru aerian, la poluarea resurselor noastre naturale, și anume, aprovizionarea cu apă”, a declarat Gheorghe Hajder, ministrul Mediului.

Republica Moldova rămâne repetentă la capitolul estimării pagubelor ecologice provocate de Rusia, constată în același context Veridica.md. Poluarea fluviului Nistru provocată de un atac rusesc asupra infrastructurii energetice din Ucraina pe 7 martie a.c. reaprinde temerile legate de securitatea ecologică a Republicii Moldova. Complexul Hidroenergetic Novodnestrovsk, situat pe Nistru la frontiera cu Republica Moldova, a fost în repetate rânduri ținta atacurilor cu rachete și drone rusești de la începutul războiului. În octombrie 2022, o rachetă rusească a căzut în localitatea Naslavcea, provocând o explozie puternică și generând îngrijorări în rândul locuitorilor din zonă. Expertul pe probleme de mediu, Valeriu Cazac, avertiza atunci că deteriorarea barajelor unuia dintre cele trei lacuri de acumulare ale Complexului hidroenergetic ar putea provoca o catastrofă umanitară. Potrivit acestuia, o eventuală rupere a barajelor ar elibera volume uriașe de apă care ar putea inunda numeroase localități și ar provoca distrugeri pe o distanță de sute de kilometri. Moldova ignoră pagubele ecologice provocate de război. Potrivit Inspectoratului de Stat de Mediu al Ucrainei, până în vara anului 2023, Federația Rusă a provocat prejudicii de peste 52 de miliarde de dolari mediului din Ucraina, afectând solul, resursele acvatice și aerul atmosferic. Ecologiștii avertizează că daunele provocate ecosistemelor vor fi resimțite pe termen lung și ar putea depăși pierderile provocate infrastructurii. După cazul recent, ministra adjunctă a Economiei, Mediului și Agriculturii al Ucrainei, Irina Ovcearenko, a declarat că impactul ecologic al războiului va afecta pe termen lung ecosistemul european și că astfel de acțiuni trebuie să primească o evaluare juridică internațională. Din păcate, responsabilii moldoveni de domeniul mediului nu au făcut nicio estimare a pagubelor ecologice provocate de război și, din păcate, nici nu intenționează să facă acest lucru, urmând exemplul Ucrainei.

România a ajutat Ucraina mai mult decât a vorbit despre asta. Interesul de securitate națională al României este în primul rând de a stăvili urgia rusească, de a crea o zonă de siguranță la frontieră română și de a nu lăsa să se repete incidentele de securitate legate de pătrunderea dronelor rusești în spațiul național, incidente care sunt simțite și în Republica Moldova, declară la RFI Moldova experții pe securitate de la Chișinău. Republica Moldova vrea să vadă în România un pol de securitate regional, pe de altă parte, de la începutul războiului Bucureștiul a încercat să afișeze o poziție mai neutră. Expertul Ștefan Bejan explică această abordare prin faptul că politicienii de la București au încercat astfel să nu alimenteze curentul ultranaționalist AUR care pretinde că prin asistența către Ucraina România s-ar implica în război. „România a ajutat mai mult decât a vorbit. Este direct interesată să susțină Ucraina să reziste, pentru că altfel România și Republica Moldova vor fi următoarele victime. Dacă Putin și-ar îndeplini scopul de a crea așa-numita Novorossia, atunci următoarea țintă va fi Republica Moldova. Iar România se va trezi că este țara membră a Uniunii Europene cu cea mai mare graniță comună cu Federația Rusă”, spune expertul. În același timp, Andrei Curăraru avertizează asupra „exportului” de practici de deturnare a alegerilor, pe care Rusia le-a testat deja în Republica Moldova.

De ce nu au funcționat filtrele PAS, la Hâncești și în Parlament? – un subiect discutat de Europa Liberă. Acuzațiile aduse vicepreședintelui raionului Hâncești și dezvăluirile legate de afacerile imobiliare ale deputatului Nicolae Botgros arată că filtrele de selecție ale candidaților PAS nu au funcționat. De această părere este analistul Nicolae Negru. Vicepreședintele raionului Hâncești, Dumitru Vartic, a fost exclus din partidul de guvernământ Acțiune și Solidaritate (PAS), și, ulterior, în urma presiunilor publice, și-a dat demisia, după ce a fost acuzat că și-a abuzat ani la rând soția, ceea ce ar fi determinat-o să-și pună capăt zilelor. Iar o investigație jurnalistică a arătat că o asociație condusă de Nicolae Botgros a primit gratuit de la stat, în 2007, un teren în Chișinău, pentru construcția unui „centru internațional folcloric”, pe care, însă, au fost ridicate trei blocuri locative. Comentatorii politici spun că PAS și alte partide ar trebui să-și dea seama acum că trebuie să elaboreze niște proceduri prin care să verifice noii membri sau candidații pentru diferite funcții.