Primul caz se referă la o angajată a Ministerului turc al Educației Naționale care a apăsat butonul "like" pe Facebook la anumite conținuturi, în special criticând practicile represive de care sunt acuzate autoritățile turce sau încurajând oamenii să demonstreze împotriva acestor practici.

Angajata a fost concediată fără a i se oferi despăgubiri, autoritățile turce estimând că aceste practici ar putea "tulbura pacea și liniștea la locul de muncă". Ulterior, ea a a pierdut în instanță, când a cerut să fie reintegrată.

Cei șapte judecători ai CEDO au considerat în unanimitate că respectiva angajată a fost demisă încălcându-i-se dreptul la libertatea de exprimare, garantată de articolul 10 din Convenția europeană a drepturilor omului.

Prin urmare, Turcia a fost condamnată să-i plătească fostei angajate 2.000 de euro "daune morale".

Al doilea caz se referă la un student, condamnat penal după ce a susținut un discurs în 2012 în sprijinul studenților reținuți de poliție pentru că s-au opus sosirii lui Recep Tayyip Erdogan, pe atunci premier, într-un campus universitar.

CEDO recunoaște că afirmațiile studentului conțineau "o anumită sfidare și o doză de ostilitate" față de Erdogan, dar subliniază că "limitele criticilor admisibile sunt mai largi față de un politician, vizat în această calitate, decât față de un simplu cetățean".

Judecătorii curții consideră că nu există "o relație rezonabilă de proporționalitate" între condamnarea studentului și "scopul legitim de a proteja reputația persoanei în cauză".

Prin urmare, cei șapte judecători au condamnat în unanimitate Turcia pentru încălcarea libertății de exprimare și i-au ordonat să-i plătească studentului 2.000 de euro "daune morale".