La alegerile prezidențiale din 2016, dar și la cele parlamentare din 2019, CEC a recepționat mai multe sesizări cu privire la cazuri de transportare organizată a alegătorilor către secțiile de votare, în special a celor cu domiciliul în localitățile din stânga Nistrului. În hotărârile despre confirmarea rezultatelor alegerilor și validarea mandatului de Președinte al Republicii Moldova, dar și cu privire la confirmarea rezultatelor alegerilor parlamentare și la validarea mandatelor deputaților aleși, Curtea Constituțională a reținut că „transportul organizat al alegătorilor nu reprezintă, în sine, o încălcare electorală, cu excepția cazului în care se probează faptul că au fost exercitate presiuni necuvenite pentru a influența opțiunea alegătorilor”.
Prin urmare, Comisia menționează, pe de o parte, obligația organelor de drept de a contracara orice acțiune menită să organizeze/efectueze transportarea ilicită a alegătorilor, iar pe de altă parte, obligația concurenților electorali de a se abține de la acțiuni care implicit influențează opțiunea alegătorilor și rezultatele alegerilor, fapt care ar putea servi drept temei pentru anularea rezultatelor și aplicarea sancțiunilor de rigoare, inclusiv a sancțiunii de excludere din cursa electorală.
De asemenea reiterăm că, în opinia Curții Constituționale, o gravă încălcare a principiilor alegerilor libere și democratice și a procesului echitabil și transparent al alegerilor, care creează precondiții pentru a pune la îndoială legalitatea și legitimitatea alegerilor și poate influența rezultatele alegerilor, reprezintă coruperea alegătorilor prin care se înțelege oferirea sau darea de bani, bunuri, servicii ori de alte foloase în scopul determinării alegătorului să își exercite drepturile electorale într-un anumit mod în cadrul alegerilor și care este interzisă conform art. 41 alin. (5) din Codul electoral.
Potrivit Codului penal, oferirea sau darea de bani, bunuri, servicii ori de alte foloase în scopul determinării alegătorului să își exercite sau să nu își exercite drepturile electorale în cadrul alegerilor, în cazul persoanei fizice, se pedepsește cu amenda în mărime de la 550 la 850 de unități convenționale sau cu închisoare de la un an la 5 ani, iar în cazul persoanei juridice - cu amendă în mărime de la 4000 la 6000 unități convenționale cu privarea de dreptul de a exercita o anumită activitate sau cu lichidarea persoanei juridice.
În acest context, Comisia atrage atenția că asigurarea neadmiterii coruperii alegătorilor este unul din elementele cheie pentru aprecierea caracterului liber și corect al alegerilor, precum și validarea acestora, inclusiv prin încrederea alegătorilor în rezultatele alegerilor, fiind pilonul legitimității puterii în stat, fapt pentru care toate părțile implicate în procese electorale urmează să manifeste o poziție activă în acest sens.
Urmează a fi atrasă atenția și la faptul că, potrivit art.31 alin.(4) din Constituție, cultele religioase sunt autonome și separate de stat. Mai mult decât atât, Codul electoral interzice finanțarea ori susținerea materială sub orice formă, directă și/sau indirectă, a activității partidelor politice, a campaniilor electorale/ concurenților electorali de către organizațiile religioase.
În acest context, Curtea a reținut că „efectuarea agitației electorale și/sau susținerea financiară sau materială a concurenților electorali, desfășurarea de acțiuni prin care se încalcă Constituția Republicii Moldova constituie temeiuri pentru suspendarea activității cultelor religioase și a părților lor componente”.
Astfel, CEC cheamă organele de drept să investigheze prompt toate semnalele primite, inclusiv din spațiul public, concurenții electorali să sesizeze organele abilitate la timp cu prezentarea dovezilor concludente, observatorii să-și realizeze misiunea nepărtinitor, iar toate organele de stat să le ofere sprijin la documentarea unor asemenea situații.
