Solicitat de IPN, șeful Secției Toxicologie a Spitalului „Sfânta Treime”, Adrian Pîslaru, a menționat că este un mit faptul că o ceapă sau un usturoi, pus la fiert cu ciupercile, dacă își schimbă culoarea, arată că ciupercile sunt otrăvitoare. „Toxinele acționează altfel. Neschimbarea culorii nu este un indiciu al faptului că ciupercile ar fi neotrăvitoare”, susține medicul.

Este importat să fie culese și consumate doar ciupercile despre care se cunoaște că sunt neotrăvitoare. O recomandare este ca oamenii să nu procure ciuperci, mai ales de pădure, conservate de persoane fizice, doar ciuperci crescute în seră sau conservate la fabrică.

Ciupercile din preajma drumurilor nu trebuie folosite în alimentație pentru că ele pot absorbi substanțele nocive de la gazele de eșapament. Nu trebuie culese nici ciupercile din preajma gunoiștilor și uzinelor. Ciupercile trebuie culese dintr-un spațiu natural curat și doar cele pe care persoana le cunoaște foarte bine.

Cele mai frecvente simptome ale unei otrăviri cu ciuperci sunt greața, voma, diareea, durerile de abdomen, cefaleea. Pot apărea și simptome precum dereglările de vedere, halucinații, transpirație. Acestea pot duce chiar la stări convulsive, care se pot termina cu deces. Ciupercile pot provoca intoxicații ușoare, medii și grave. În cazul intoxicației cu Amanita phalloides sau buretele viperei, cum i se spune în popor, decesele survin în până la 80% din cazuri.

Simptomele unei intoxicații cu ciuperci pot apărea de la două ore și mai puțin până la 72 de ore după consumul lor. În condiții casnice, pentru a face un lavaj gastric, ca prim ajutor medical, se pot administra 10-20 de pastile de cărbune activat, după care va fi consultat un medic.

Perioada cu cele mai multe cazuri cu intoxicații de ciuperci sunt lunile iulie - început de octombrie.