Iată ce știm până acum, potrivit AFP:

- Ce este virusul Nipah? -

Prima epidemie de Nipah a fost înregistrată în 1998, după ce virusul s-a răspândit în rândul crescătorilor de porci din Malaezia. Virusul poartă numele satului, din această țară din sud-estul Asiei, în care a fost descoperit.

Epidemiile provocate de acest virus sunt rare, dar Nipah a fost inclus de Organizația Mondială a Sănătății (OMS) - alături de Ebola, Zika și COVID-19 - ca fiind una dintre numeroasele boli care merită să fie cercetate cu prioritate din cauza potențialului lor de a provoca o epidemie globală.

Nipah se transmite în general la oameni prin intermediul animalelor sau al alimentelor contaminate, dar poate fi transmis și direct între oameni.

Liliecii frugivori sunt purtători naturali ai virusului și au fost identificați ca fiind cea mai probabilă cauză a focarelor ulterioare.

Simptomele includ febră intensă, vărsături și infecție respiratorie, dar cazurile severe pot fi caracterizate de convulsii și o inflamație cerebrală care duc la comă.

Nu există un vaccin împotriva virusului Nipah.

Pacienții se confruntă cu o rată de mortalitate cuprinsă între 40% și 75%, potrivit OMS.

- Ce epidemii au mai fost? -

Prima epidemie de Nipah a ucis peste 100 de persoane în Malaezia și a dus la sacrificarea unui milion de porci în încercarea de a stopa virusul.

Acesta s-a răspândit și în Singapore, unde s-au înregistrat 11 cazuri și un deces în rândul lucrătorilor din abatoare care au intrat în contact cu porci importați din Malaezia.

De atunci, boala a fost raportată în principal în Bangladesh și în India, ambele țări înregistrând primele focare în 2001. Bangladesh a fost cel mai grav afectat în ultimii ani, peste 100 de persoane murind din cauza virusului Nipah începând din 2001.

Două focare în India au ucis peste 50 de persoane înainte de a fi ținute sub control.

Statul Kerala, din sudul țării, a înregistrat două decese din cauza Nipah și alte patru cazuri confirmate începând de luna trecută. Autoritățile au închis unele școli și au desfășurat ample campanii de testare.

Acest ultim focar de Nipah reprezintă al patrulea val din Kerala în cinci ani. Virusul a ucis 17 persoane într-o primă apariție în 2018.

- Transmiteri în creștere de la animal la om? -

Apărute cu mii de ani în urmă, zoonozele - boli transmisibile de la animale la om - s-au înmulțit în cursul ultimilor 20-30 de ani, notează AFP.

Dezvoltarea călătoriilor internaționale le-a permis o propagare mai rapidă.

Ocupând suprafețe din ce în ce mai mari ale planetei, oamenii contribuie, de asemenea, la perturbarea ecosistemelor și la creșterea probabilității unor mutații virale aleatorii transmisibile la oameni, subliniază experții.

Agricultura industrială sporește riscul de răspândire a agenților patogeni între animale, în timp ce despădurirea mărește contactul dintre animalele sălbatice, animalele domestice și oameni.

Amestecându-se mai mult, speciile vor transmite mai mulți viruși, ceea ce va favoriza apariția unor noi boli potențial transmisibile la om. Schimbările climatice vor determina multe animale să își părăsească ecosistemele pentru a se refugia pe terenuri mai locuibile, avertiza un studiu publicat în 2022 în revista științifică Nature.

Potrivit estimărilor publicate în revista Science în 2018, ar exista 1,7 milioane de virusuri necunoscute la mamifere și păsări, dintre care între 540.000 și 850.000 ar avea capacitatea de a infecta oamenii.