Ce a adus bun anul 2017 în mass-media (Campanie IPN)

  • 02 Ianuarie 2018 07:11
Ce a adus bun anul 2017 în mass-media  (Campanie IPN)

La sfârșitul anului 2017, IPN a realizat mai multe clasamente, solicitate unor instituții de stat și neguvernamentale, prin prisma realizărilor și nu doar a rateurilor înregistrate pe parcursul anului trecut în principalele domenii de interes public. Mai jos vedeți ce a adus bun 2017 în domeniul mass-media.

Clasamentul Consiliului Coordonator al Audiovizualului:

1. Elaborarea unui nou Cod al Audiovizualului

„Este pentru prima dată când, la inițiativa președintelui Parlamentului, Andrian Candu, a fost creat un grup de lucru ce va elabora un nou Cod al Audiovizualului. Starea actuală a audiovizualului necesită imperios operarea de modificări și completări la legislația care reglementează domeniul. Astfel, este nevoie de elaborarea unor reglementări media conforme standardelor europene și, concomitent, conștientizarea necesității de a găsi soluții pentru provocările cu care se confruntă audiovizualul din Republica Moldova, în special în ce ține de securizarea spațiului informațional. Avem certitudinea că noile prevederi ale Codului Audiovizualului vor institui principii democratice de funcționare a audiovizualului în Republica Moldova și vor asigura apărarea drepturilor consumatorilor de programe”.

2. Extinderea produsului informațional al audiovizual autohton în serviciile de programe ale radiodifuzorilor

„În contextul reformelor în domeniul audiovizualului, din data de 1 octombrie 2017 au intrat în vigoare noile modificări la Codul Audiovizualului, articolul 11 – Protejarea patrimoniului lingvistic și cultural-național, alin. (2) și (3). Așadar, serviciile de programe de radio și televiziune cu acoperire națională vor asigura 8 ore de produs autohton pe tot parcursul zilei, dintre care cel puțin 6 ore din produsul autohton va fi difuzat în orele de maximă audiență, iar cel puțin 4 ore – în limba română. Radiodifuzorii care retransmit serviciile de programe ale unor posturi de radio sau TV din străinătate și nu vor avea 8 ore de produs autohton nu vor fi putea difuza spoturi publicitare. Un lucru pozitiv este că foarte mulți radiodifuzori locali au reușit să realizeze acest produs autohton, în pofida faptului că se confruntă cu dificultăți mult mai mari decât cei care activează pe plan național”.

3. Accesul persoanelor cu deficiențe de auz și văz la serviciile de programe

„Începând cu 1 septembrie 2017, radiodifuzorii au obligația să transmită zilnic câte un buletin de știri, între orele 17.00 și 23.00, în limbajul mimico-gestual sau prin titrare sincron în limba română pentru persoanelor cu deficiențe de auz și prin semnal sonor pentru persoane cu deficiențe de vedere. În limbajul semnelor sunt difuzate și programele de importanță majoră sau rezumatele acestora, mesajele de urgență, de securitate sau sănătate publică. Prognoza meteo este difuzată atât în format video, cât și audio. O noutate la acest capitol este că, din 1 ianuarie 2018, posturile TV vor asigura accesibilitatea persoanelor cu deficiențe de auz sau vedere la serviciile de programe în timpul campaniilor electorale. De asemenea, decizia prevede promovarea imaginii pozitive a persoanelor cu dizabilități în serviciile media audiovizuale. Începând cu acest an, programele audiovizuale câștigătoare în concursurile pe care le organizează anual CCA vor fi accesibile persoanelor cu deficiențe de auz și văz, prin mesaje text, interpretare mimico-gestuală, descriere audio sau alte tehnici similare”.

4. Dialogul constructiv și comunicarea directă cu radiodifuzorii, distribuitorii de servicii și jurnaliștii

„Anual, CCA desfășoară seminare zonale pentru radiodifuzorii locali și distribuitorii de servicii din regiunile de nord, sud și centru ale Republicii Moldova, în dorința de a stabili modalități și proceduri de comunicare cât mai eficiente în asigurarea și promovarea interesului public în domeniul comunicațiilor audiovizuale etc. Pe 15 decembrie, CCA a organizat, cu suportul Consiliului Europei, un training pentru jurnaliști și editorii de la posturile TV și Radio privind consolidarea capacităților jurnaliștilor în reflectarea echidistantă și obiectivă a informațiilor privind drepturile omului. Aceste întruniri anuale sunt o platformă de comunicare directă și eficientă cu radiodifuzorii și distribuitorii de servicii pentru a identifica și oferi soluții viabile problemelor semnalate de actorii de pe piața audiovizuală”.

5. Dezvoltarea produselor mediatice locale

Consiliul Coordonator al Audiovizualului desfășoară cu succes, al cincilea an consecutiv, concursul de selectare a proiectelor de programe audiovizuale în vederea acordării resurselor financiare pentru producere din Fondul de susținere a radiodifuzorilor. CCA a făcut bilanțul concursului, la care înscris 22 de radiodifuzori, care au prezentat 30 de proiecte de programe audiovizuale, ce cuprind mai multe teme anunțate în concurs. Din Fondul de susținere a radiodifuzorilor a fost alocată suma de 638 560 de lei pentru 18 proiecte de emisiuni: 8 proiecte de emisiuni televizate și 10 proiecte de emisiuni radiofonice. În dorința de a stimula și mai mult produsul audiovizual autohton, CCA a lansat un apel pentru un nou Concurs de proiecte de programe realizate de radiodifuzorii ce emit prin eter și cablu în localitățile Republicii Moldova și care nu au beneficiat de surse financiare din Fondul de susținere a radiodifuzorilor la concursul recent încheiat pentru anul 2017. Temele propuse sunt de un interes public major: Prevenirea și combaterea violenței în bază de gen și Neglijența părinților – factor de risc în creșterea și educarea copilului. Pentru a realiza emisiuni calitative, interesante și educative, CCA a achiziționat servicii în vederea perfectării  abonamentelor la produsele media pentru patru radiodifuzori locali și regionali cu emisie prin  eter, pentru o perioadă de 12 luni”.

Clasamentul Centrului de Investigații Jurnalistice:

1. Presa a avut libertatea să-și facă meseria onest și independent de putere și grupuri de interese.

„Chiar dacă a fost extrem de dificil să reziști presiunilor din partea politicului, atacurilor pe rețelele de socializare și în spațiul public, concurenței neloiale și penuriei financiare, restricționării accesului la informația de interes public, jurnaliștii devotați deontologiei profesionale, cei care fac jurnalism profesionist, au putut să-și exercite meseria. Avem libertate a presei, libertatea de expresie și trebuie să apărăm această libertate, ca să n-o pierdem”.

2. Mass-media într-o măsură mare s-a solidarizat în fața unor pericole evidente.

„La începutul anului, atunci când jurnalista Mariana Rață era amenințată de un proces penal, pentru că ar fi utilizat niște date despre un fost demnitar, care le-a catalogat drept date personale cu caracter privat, jurnaliștii au inițiat o campanile în care s-au antrenat peste 20 de medii de informare, care au publicat timp de o zi știri și materiale depersonalizate, încercând astfel să arate ce poate să se întâmple dacă se insistă pe depersonalizarea mai multor documente oficiale și îngrădirea accesului la informația de interes public. În partea a doua a anului, jurnaliștii s-au solidarizat în cazul eliminării motoarelor de căutare prin sistemul de acte judecătorești și depersonalizarea acestora. În urma unor proteste, declarații și dezbateri publice s-a reușit adoptarea de către CSM a unui regulament care elimină depersonalizarea hotărârilor judecătorești. La finalul anului în sistemul de acte judecătorești au fost restabilite mai multe posibilități de căutare a informației”.

3. Presa a obținut câștig de cauză în mai multe procese de judecată pe accesul la informație, prin care instituțiile publice au fost obligate să furnizeze jurnaliștilor informația solicitată.

„Centrul de Investigații Jurnalistice a obținut câștig de cauză într-un proces pornit împotriva Comisiei Electorale Centrale. Instituția a fost obligată să ofere acces jurnaliștilor la listele de subscripție a candidaților electorali și să furnizeze informația completă despre donatorii partidelor politice. Un alt dosar câștigat în instanță de Centrul de Investigații Jurnalistice și AGER a fost cel împotriva ÎS Calea Ferată a Moldovei, care a fost obligată să ofere informația despre achizițiile publice derulate de instituție. Asociația Presei Independente a obținut câștig de cauză într-un proces cu ÎS Posta Moldovei, care, la fel, a fost obligată să ofere informația despre achizițiile publice. Aceste procese formează precedente, care vor fi utilizate și în alte cazuri în care autoritățile îngrădesc accesul la informație”.

4. S-au operat multe modificări bune în legislație, inclusiv cea privind restricționarea numărului de licențe TV și radio deținute de o anumită persoană.

5. A crescut nivelul de calitate în jurnalismul de investigație. Tot mai mulți jurnaliști au realizat anchete de presă bune, cu impact.

Clasamentul Asociației Presei Independente:

1. Se constată apariția a noi voci în media din Moldova, voci de alternativă instituțiilor media apropiate guvernării sau celor care fac jocul guvernării, apariția postului TV8 pe piața media.

„Postul TV8 și-a propus să fie o platformă liberă pentru exprimarea opiniilor și are tot potențialul să devină o astfel de platformă. Cred sincer că se dorește acest lucru și se va face cu metode corecte fără să fie încălcată deontologia jurnalistică. Cu toate că, tot anul am fost târâți prin ședințele CCA, totuși la sfârșit de an a avut loc procesul de cesionare a licenței de la compania care se află în proprietatea lui Chiril Lucinschi către ONG-urile media alternative.

2. Parlamentul Republicii Moldova a creat în 2017 un grup de lucru pentru modificarea legislației.

„Mass-media este controlată politic în proporție destul de mare și asta influențează informarea în interesul public. Sperăm că inițiativa  nu e una făcută doar pentru a bifa anumite puncte și de a fi incluse în rapoarte pentru a fi oferite partenerilor de dezvoltare. Eu nu risc să spun că este un lucru pozitiv, eu sunt sceptic și eu cred că documentele care vor fi elaborate în cadrul acestui grup de lucru vor fi foarte mult distorsionate în Parlament de către deputații care îndeplinesc comenzile partidelor care le reprezintă. Documentele elaborate în cadrul acestui grup de lucru cu participarea experților din țară și de peste hotare, aproape am certitudinea că ele vor fi adoptate într-o formulă distorsionată care să urmeze patronilor să urmărească interesele de business a deputaților sau a patronilor”.

3. Tot mai multe instituții media se dezvoltă în sensul convergenței media.

„Proiecte foarte frumoase care s-au dezvoltat în 2017, de exemplu Oameni și Kilometri sau Newsmaker care au făcut proiecte jurnalistice foarte bune cu utilizarea mijloacelor multimedia, cu o documentare foarte serioasă”.

Tags

Alte Noutati

LIVE: Piese pe alese
Meteo Chișinău
16
Cer senin
Umiditate:67 %
Vint:0,5 m/s
Sun
16
Mon
16
Tue
16
Wed
15
Thu
13

Curs oficial BNM 22 August 2020

MDL RATĂ TREND
EUR 19.6967 -0.0000
USD 16.6356 -0.0000
RON 4.0711 -0.0000
UAH 0.6064 -0.0000
RUB 0.2255 -0.0000
Arhivă Radio Chișinău