Primul dintre studii a analizat cazurile a 11 pacienți vaccinați în Germania și Austria care au dezvoltat tromboză după ce au fost vaccinați cu serul AstraZeneca; nouă dintre aceștia erau femei cu vârsta medie de 36 de ani (de la 22 și până la 49 de ani).
Între 5 și 16 zile de la vaccinare, aceste persoane au prezentat unul sau mai multe episoade trombotice, cu excepția uneia care a suferit o hemoragie intracraniană mortală. Dintre pacienții care au suferit unul sau mai mult episoade trombotice, 9 au dezvoltat tromboză venoasă cerebrală, 3 tromboză venoasă splanhnică, 3 embolie pulmonară, iar 4 alte tipuri de tromboză. Dintre aceștia, 6 au decedat, iar cinci au dezvoltat o coagulare intravasculară diseminată.

Deși trombozele au afectat diferite organe, toți pacienții aveau anticorpi împotriva proteinei FP4 și un deficit de plachete sanguine. Studiul, finanțat de Fundația Germană de Cercetare, conchide că vaccinarea cu serul de la AstraZeneca "poate ocaziona dezvoltarea cu frecvență redusă a trombozei imunitare intermediată de anticorpii activatori de plachete împotriva FP4".

Ce de-al doilea studiu a analizat situația a cinci pacienți din Norvegia: patru femei și un bărbat cu vârste între 32 și 54 de ani, lucrători sanitari, care au prezentat simptome între cea de-a șaptea și a zecea zi după prima doză de vaccin.

Toți pacienții au dezvoltat tromboze în zone neobișnuite; unul a dezvoltat trombocitopenie gravă, iar patru au avut hemoragie cerebrală masivă (trei au decedat). După cum a relevat și studiul anterior, toți pacienții prezentau niveluri ridicate de anticorpi împotriva proteinei FP4, o reacție indusă de vaccin.

Totuși, potrivit studiului Universității din Oslo, având în vedere că cele cinci cazuri au fost înregistrate în rândul a peste 130.000 de persoane vaccinate, este vorba de o reacție cu o frecvență foarte redusă. Ambele studii analizează reacțiile la vaccinul de la AstraZeneca, prin urmare nu se cunoaște deocamdată dacă trombozele asociate vaccinului Johnson & Johnson au aceeași cauză.