Aceste cifre arată că politicile statului de combatere a corupției sunt ineficiente, potrivit raportului de activitate a CNA prezentat miercuri, 28 martie, la o ședință comună a Comisiilor parlamentare pentru securitatea și cea juridică. Oportunitatea discutării acestui raport în plenul Parlamentului a provocat dezbateri în ședință. 

Numărul infracțiunilor depistate de ofițerii CNA în 2017 a fost cu aproape 3% mai mare decât în anul precedent și este în creștere în ultimii ani.

Din punct de vedere teritorial, aproape 70% din infracțiunile descoperite au fost înregistrate în regiunea Centru, inclusiv municipiul Chișinău, 22% – în zona de Nord, în timp ce la Sud doar 9%.

Cele mai multe cazuri de corupție depistate țin de traficul de influență, coruperea pasivă, adică primire de mită și exces de putere sau depășirea atribuțiilor de serviciu. Iar printre cei vizați au fost 4 miniștri și miniștri-adjuncți, 10 judecători, 5 procurori, 17 primari, etc.

Totuși, din cele 318 cazuri de corupție examinate de instanțele de judecată, în 69% au fost aplicate amenzi, în timp ce închisoarea cu executare a fost aplicată în doar 19 la sută din cazuri, pe un termen mediu de 2 ani și 8 luni, față de termenul mediu de 5 ani în 2016.

Doar pentru 2/3 din funcționarii publici a căror vinovăție a fost stabilită, a fost aplicată privarea dreptului de a ocupa anumite funcții, ceea ce înseamnă că o treime pot reveni la locul de muncă, a menționat directorul CNA, BodganZumbreanu

„Nu suntem adepții criminalizării societății și nici a încarcerării tuturor persoanelor condamnate pentru corupție. Însă revenirea în sectorul public a unor condamnați penali pentru diverse fapte de corupție generează o decepție generală în capacitățile  statului de a lupta  eficient contra corupției și o senzație de mimare a actului justiției.”

Sunt constatări grave, care ar trebui să reprezinte un semnal pentru justiție, a menționat președintele Comisiei pentru securitate, Roman Boțan.

„Se întâlnesc practici neuniforme de judecare a proceselor de corupție. Această constatare atrage după sine concluzia că CNA cunoaște despre diverse nelegiuiri în justiție. Informația pe care ați făcut-o în raport cred că reprezintă un semnal pentru cei care reprezintă justiția în Republica Moldova.”

Discuțiile s-au referit și la recuperarea banilor devalizați din bănci în 2014, dar Bogdan Zumbreanu a făcut referire la secretul anchetei și la riscurile care ar putea apărea dacă ar prezenta mai multe detalii. Totodată, el a menționat că Agenția pentru Recuperarea Bunurilor Infracționale nu poate valorifica aceste bunuri din cauză că nu a fost adoptat un regulament în acest sens.

Mai multe discuții a provocat propunerea opoziției ca raportul să fie audiat și în Parlament, dar deputații din coaliția majoritară s-au opus, astfel că asupra acestei chestiuni urmează să decidă Biroul permanent al Parlamentului.