Unirea din 27 martie a fost un act de curaj civic și de dragoste de neam, de care au dat dovadă mai multe personalități basarabene. Gherman Pântea era unul dintre acei mari oameni ai neamului.

Ministru al Apărării în guvernul Basarabiei, primar al Chișinăului în perioada interbelică, primar al Odesei în perioada celui de-al doilea război mondial, Gherman Pântea este una din cele mai importante elemente care a  contribuit la înființarea Sfatului Țării și la realizarea Unirii. Totuși el este pe nedrept lăsat în umbră, sau chiar dat uitării, atât de istoricii români, cât și de cei basarabeni, observă vice-directorul ICR Chișinău, scriitorul Cătălin Bordeianu:

"Acest mare român a jucat un rol cheie în momentul 1918, în special în acel martie fierbinte, când Basarabia decide, în numele poporului român, să făurească România Mare. Datorită acestui act cu o profundă implicație istorică, se schimbă configurația geopolitică a Europei, România va deveni unul din statele mijlocii, ca putere politică, economică culturală.

Nedreptatea este poate mai rea decât uitarea. Pentru că Gherman Pântea este cel mai reprezentativ element al diplomației secrete, a înființării Sfatului Țării. El își asumă un rol de lider pentru rezerviștii care s-au întors de pe frontul Primului Război Mondial. Un lider iubit, carismatic, apreciat. Studiile sale în drept vor fi făcute la Iași, la îndemnul lui Constantin Stere,  cu care conlucrează îndeaproape, atât în postura de președinte al Sfatului Țării, după Ion Incluleț și înaintea lui Pantelimon Halippa", menționează C. Bordeianu.

Gherman Pântea este cel care a plecat la Moscova pentru a cere și a negocia independența Basarabiei pe lângă liderul revoluției ruse, V. Lenin. Tot el este un negociator abil cu Ucraina, care pretinde în acel moment la teritoriul învecinat.

Grație acestui important om politic, care la ordinul generalului I. Antonescu a fost numit primar al Odesei, acest oraș a fost ridicat din ruinele în care a fost lăsat de către sovietici, fiind în perioada războiului un oraș înfloritor din punct de vedere economic, cultural, etc.:

"În primul rând îi invit pe ascultătorii Dvs. să urmărească  pe Youtube un film cutremurător, care se numește Odesa în flăcări - o coproducție româno-italiană, în care vedem care a fost rolul românilor, inclusiv al primarului Gherman Pântea în sistematizarea modernă, arhitectura promovată în spirit occidental, restabilirea culturală și economică", a menționat vice-directorul ICR Chișinău.

În 1964, potrivit sursei citate, în România se creează un grup al foștilor oameni politici basarabeni, în vederea elaborării unui program de recuperare atât teritorială, cât și de patrimoniu, a daunelor pricinuite în război de către Uniunea Sovietică. Acest grup, constituit pe lângă Institutul de istorie Nicolae Iorga, îi includea pe Pantelimon Halippa, Onisifor Ghibu și Gherman Pântea:

"Îmi permit să vă redau un document, important prin atitudinea care un academician ca Andrei Oțetea, directorul Institutului de Istorie Nicolae Iorga, o are față de aceste importante personalități ale Basarabiei. În procesul verbal din 20 februarie 1965, semnat între directorul institutului și ilustrul basarabean, se menționează "... tovarășul G. Pântea și academicianul A. Oțetea , am convenit următoarele - memoriile lui Gherman Pântea despre Basarabia să intre în arhivele Institutului. Procesele verbale originale, ale Comitetului central orășenesc moldovenesc, al cărui președinte am fost, și scrise în limba rusă, să fie traduse în română". Astfel lucrarea lui Gherman Pântea, ce se numește Unirea Basarabiei, prefațată de Nicolae Iorga, a fost completată, după două decenii de la autonomia Basarabiei", a mai adăogat C. Bordeianu.

Memoriile lui Gherman Pântea au suscitat un viu interes, o carte despre această mare personalitate va fi lansată în cadrul unui eveniment organizat de ICR Chișinău, cu prilejul Unirii din 27 martie 1918,  la Biblioteca Națională, a mai precizat vice-directorul ICR Chișinău, Cătălin Bordeianu.

Mai multe detalii despre această importantă personalitate a Unirii, aflați din interviul realizat de Alina Rusu.