Cât de periculoși sunt bolnavii de schizofrenie? Mituri și prejudecăți

  • 29 Ianuarie 2017 12:26
Cât de periculoși sunt bolnavii de schizofrenie? Mituri și prejudecăți

Persoanele diagnosticate cu o boală mintală, se confruntă adesea și cu discriminare și stigmatizare din partea societății. Puține sunt persoanele cu astfel de probleme care își găsesc resursele să lupte nu doar cu afecțiunea, ci și cu prejudecățile oamenilor.

Una din trei persoane este afectată în prezent de o boală mintală, potrivit Organizației Mondiale a Sănătății. Și mai trist este că acești oameni sunt discriminați și stigmatizați. România ocupă locul 29 din 30 în privința integrării oamenilor cu probleme de sănătate mintală, scrie Digi24.ro. Cât despre discriminare, persoanele cu dizabilități psihice sunt pe locul trei, după cei infectați cu HIV-SIDA și cei care consumă droguri.

După ce a fost diagnosticat cu schizofrenie, Ștefan Bandol a învățat că simptomele pot fi ținute sub control cu medicamente speciale, iar viața poate fi una împlinită. Bărbatul povestește cum este să trăiești normal, având o boală atât de gravă.

Cu negare am primit vestea și până la urmă nu am mai crezut în ea”, își aduce aminte Ștefan Bandol, președinte al Asociației „Aripi”.

stefan bandol

Ștefan Bandol suferă de schizofrenie de peste 30 de ani. A fost diagnosticat cu această boală când termina stagiul militar.

Am fost la Spitalul Militar, am luat câteva luni un tratament, apoi am început facultatea, am renunțat la medicație, pentru că eram bine”, povestește el.

Simptomele i-au revenit însă 11 ani mai târziu, mult mai puternice. De data aceasta a avut nevoie de internare.

M-au legat de pat și au plecat și nu mai simțeam palmele și tălpile, pentru că eram legat foarte strâns și am început să țip să îmi slăbească legăturile. Nu era nicio reacție din partea personalului medical”, povestește Ștefan Bandol.

„Este una dintre cele mai dizabilitante boli psihice. Este o boală unde pacientul pierde contactul cu realitatea. Pacienții aud lucruri care nu sunt, văd lucruri care nu sunt în acel moment, au impresia că sunt urmăriți, au impresia că au diferite puteri, neobișnuite”, explică dr. Mihai Bran, medic psihiatru.

Ștefan Bandol a acceptat ajutorul specialiștilor, dar și boala. Cel mai greu i-a fost însă să lupte cu etichetele puse de semeni.

„Lumea reacționează așa: un schizofren a violat, un schizofren a ucis cu sânge rece, dar uită întotdeauna să se adreseze și unui specialist în domeniu, unui medic, unui aparținător”, spune Ștefan Bandol.

„Este mitul conform căruia pacienții cu schizofrenie sunt periculoși, sunt agresivi, sunt violenți. Este total greșit. Agresivitatea în rândul pacienților cu schizofrenie nu este cu nimic mai mare decât în restul afecțiunilor psihice sau decât în restul populației”, subliniază dr. Mihai Bran.

Tocmai acest mit face ca multe firme să nu angajeze persoanele diagnosticate cu această afecțiune. Studiile spun chiar că peste 80% dintre pacienții cu boli mintale nu au un loc de muncă.

„Sunt pacienți arătați cu degetul. Sunt pacienți care sunt foarte greu integrați în societate. Tocmai datorită acestei stigme angajatorii refuză să lucreze cu astfel de pacienți, chiar dacă ei sunt funcționali”, arată dr. Mihai Bran.

Luptă cu boala prin artă

Tot în perioada tinereții a fost diagnosticată și Cristina Ionescu cu schizofrenie, după câteva episoade depresive. Femeia luptă cu stigmatizarea societății prin artă. Creațiile ei devin coperte ale unei reviste tipărite de către o asociație.

tablouri schizofrenie

„Eu pictam din adolescență, nu am făcut nimic cu pictura în adolescență și tinerețe, și acum, pensionară fiind, am zis să mai scotocesc în cotloanele adolescenței și să-mi satisfac această bucurie”, mărturisește Cristina Ionescu.

În România nu există o monitorizare clară a bolnavilor cu afecțiuni mintale și nici un program pentru recuperarea lor. Pacienții își petrec sute de zile în spitalele de psihiatrie, comparativ cu alte țări, unde sunt centre de zi special create pentru aceste boli.

„Nu vă spun să vă duceți la nordici, că nordicii sunt departe de noi și la propriu, și la figurat, dar sunt Cehia, Slovenia, Croația, fostele țări comuniste, care au făcut pași semnificativi în privința reformei în sănătate mintală”, spune Ștefan Bandol.

„Decât să-l internăm într-un spital de psihiatrie și să-l ținem cu lunile, cu anii, mai bine îl internăm în episodul acut ulterior, încercând să-l tratăm în ambulatoriu. Scade și costul îngrijirii medicale pe care sistemul trebuie să-l suporte pentru un astfel de pacient”, este de părere dr. Mihai Bran.

Astfel, cu sprijinul familiei, terapie psihologică și medicamentoasă, pacienții cu schiofrenie pot fi reintegrați în societate.

„Există tratamente care se pot administra injectabil o dată pe lună și mai nou o dată la trei luni”, arată dr. Mihai Bran.

Ștefan Bandol este cel mai bun exemplu: nu doar că duce o viață normală, ci îi ajută și pe cei ca el să accepte boala. Bărbatul a înființat o asociație și a inițiat un proiect inedit lângă Sighișoara: un muzeu al satului european.

„Toți cei care vor lucra acolo vor fi beneficiari de servicii de sănătate mintală, li se va asigura și locuințe protejate. Este un proiect dedicat persoanelor care au avut și au probleme de sănătate mintală, cărora societatea le-a respins integrarea și care au nevoie de o a doua șansă”, explică Ștefan Bandol.

Nobel Laureates Beijing Forum 2005

Matematicianul John Nash | Foto: Gulliver/GettyImages

Bolile mintale nu trebuie să fie un impediment în calea normalității și chiar a excelenței într-un domeniu. Matematicianul John Nash a câștigat în anul 1994 premiul Nobel pentru economie, iar lupta sa cu schizofrenia a inspirat filmul „A Beautiful Mind”.

Tags

Alte Noutati

LIVE: Matinal cu Victoria Cușnir și Sergiu Scânteian
Meteo Chișinău
8,24
Cer senin
Umiditate:66 %
Vint:5,14 m/s
Sat
10
Sun
6
Mon
7
Tue
10
Wed
13
Arhivă Radio Chișinău