Astfel, cea mai gravă problemă a capitalei rămâne gestionarea deșeurilor, iar timp de 4 ani pe teritoriul neamenajat al minei Purcel au fost depozitate circa 1,6 milioane de tone de gunoi. Președintele Organizației Teritoriale Chișinău a Mișcării Ecologiste, Vladimir Garaba, a declarat într-o conferință de presă că mina Purcel este cea mai mare gunoiște neautorizată din Europa, iar autoritățile locale nu au încă soluții de prelucrare a deșeurilor solide, transmite IPN.

Vladimir Garaba a menționat că lipsește infrastructura de colectare și prelucrare a deșeurilor de construcții, iar construcția unei fabrici de prelucrare a deșeurilor se tergiversează. O soluție ar fi reluarea procesului de depozitare a deșeurilor la poligonul de la Țânțăreni.

O altă problemă pe care o semnalează organizațiile de mediu este reducerea suprafețelor spațiilor verzi. Potrivit unor date deținute de acestea, în ultimii 20 de ani în capitală au fost distruse peste o mie de hectare de spații verzi. „Autoritățile și judecătorii admit atribuirea ilegală a zeci de hectare de spații verzi pentru construcții. Totodată, capătă proporții tot mai mari defrișările abuzive ale copacilor și arbuștilor din interiorul cartierelor locative. Evidența defrișărilor este imposibilă din cauza lipsei unui registru al spațiilor verzi”, a subliniat Vladimir Garaba.

O altă problemă inclusă în Cartea Neagră de Mediu este și creșterea necontenită a gradului de poluare a aerului cu pulberi și gaze toxice. ONG-urile sunt nemulțumite și de faptul că autoritățile municipale încă nu au elaborat o strategie de mediu. Problemele identificate de către organizațiile neguvernamentale de mediu vor fi expediate la adresa Primăriei municipiului Chișinău și la adresa Ministerului Mediului pentru a luat act de acestea.

Solicitat de IPN, viceprimarul municipiului Chișinău, Vlad Coteț, a respins acuzațiile ecologiștilor de depozitare neautorizată a deșeurilor la mina Purcel, precizând că printr-o decizie a Consiliului municipal Chișinău a fost alocat un teren provizoriu de depozitare a deșeurilor, cu o suprafață de 7 hectare. Totodată, edilul a spus că au loc negocieri cu experții BERD și BEI în identificarea unor sume de bani pentru a construi la poligonul de la Țânțăreni o fabrică de sortare și prelucrare a deșeurilor. Acesta a dat asigurări că problema depozitării deșeurilor din capitală este pe cale de soluționare. Vlad Coteț a mai spus că este împotriva construcțiilor în zonele verzi ale capitalei, dar toate deciziile de alocare a terenurilor sunt luate de către consilierii municipali.