Carolina Cazaciuc mai spune că este necesar de a stabili clar ce restricție are statut de recomandare și care este obligatorie. Totodată, trebuie să se pună accent pe protecția antiepidemiologică precum: păstrarea distanței, dezinfectarea etc. cu implicarea tuturor reprezentanților statului.

„Mesajul către autoritățile statului este acela ca să facă să înțeleagă persoanele, inclusiv vârstnicii, că el, statul, oferă măsuri generale de protecție, el vrea ca oamenii să înțeleagă că este într-adevăr o stare de urgență, că nu este o manipulare și este inclusiv responsabilitatea fiecăruia de a se proteja. Statul trebuie să-și înainteze măsurile de protecție până acolo unde începe responsabilitatea fiecărui cetățean, pentru că sănătatea publică depinde de fiecare în parte nu doar de decizia și măsurile impuse de stat”, a adăugat Carolina Cazaciuc.

Ea a mai spus că avocatul poporului, chiar de la instituirea stării de urgență, și-a exprimat opinia față de interdicția de aflare a persoanelor în vârstă de peste 63 ani, în afara domiciliului și în spațiile publice, fără necesitate stringentă. Problema nu constă doar în vârstă, ci și în ambiguitatea cerințelor incluse în deciziile Comisiei pentru Situații Excepționale. Au existat numeroase adresări ale ombudsmanului, prin care s-a cerut o claritate mai mare în ceea ce ține de cerințe. Și un exemplu în acest sens este noțiunea „stringentă”. Or, aceasta poate fi interpretată diferit și de autorități, și de oameni, și de agenții constatatori, și în acest caz este necesară o explicație mai clară.

Dezbaterile publice au fost organizate în cadrul proiectului „Integrarea îmbătrânirii active în politicile publice în Republica Moldova”, implementat de HelpAge International și Platforma pentru Îmbătrânire Activă, cu suportul Fundației Est-Europene, în parteneriat cu Centrul „Parteneriat pentru Dezvoltare”, din resursele acordate de Agenția Elvețiană pentru Dezvoltare și Cooperare (SDC) și Suedia.