O analiză Reuters prezintă provocările și dilemele legate de următorii pași ai Alianței Nord-Atlantice, scrie DIG24.ro.

Va veni NATO în apărarea Ucrainei?

Nu militar. Ucraina nu este membră a NATO și alianța nu este obligată prin tratate să o apere. Președintele american Joe Biden a declarat că nu va trimite trupe americane sau aliate pentru a lupta contra Rusiei în Ucraina.

Cu toate acestea, Kievul este un partener apropiat și, la summitul NATO din 2008, i s-a promis aderarea ulterioară la Alianță.

Pentru moment, NATO, din care fac parte 30 de state, cooperează cu Ucraina pentru a-i moderniza forțele armate. Canada operează un program de instruire în Ucraina, iar Danemarca își intensifică eforturile pentru aducerea armatei ucrainene la standarde NATO. Alianța a mai spus și că va ajuta Ucraina să se apere împotriva atacurilor cibernetice și îi furnizează echipament de securizare a comunicațiilor pentru comandamentul militar, conform analizei Reuters preluate de Agerpres.

Ce se întâmplă cu înarmarea Ucrainei?

SUA, Marea Britanie și statele baltice trimit arme în Ucraina, inclusiv rachete antitanc, arme ușoare și nave. Turcia a vândut drone Kievului, pe care acesta le-a utilizat în estul Ucrainei împotriva separatiștilor sprijiniți de Rusia.

Cu toate acestea, Germania se împotrivește trimiterii de arme în Ucraina. Berlinul a promis, în schimb, un spital complet de campanie și instruirea necesară pentru partea ucraineană, asistență evaluată la 6 milioane de dolari.

În același timp, Alianța este îngrijorată de o potențială extindere a unui conflict între Rusia și Ucraina, mai ales în regiunea Mării Negre, unde Rusia a anexat Crimeea în 2014, și în Marea Baltică.

Ce forțe are NATO în stand by

Departamentul Apărării al SUA a plasat 8.500 de militari în stare de alertă ridicată. Danemarca trimite o fregată în Marea Baltică și patru avioane de luptă F-16 în Lituania. Spania a trimis un dragor de mine și o fregată pentru a se alătura forțelor navale ale NATO în Mediterana și în Marea Neagră. Madridul examinează și trimiterea de avioane de luptă în Bulgaria, în vreme ce Țările de Jos au oferit două avioane F-35 Bulgariei începând din aprilie, pentru poliție aeriană.

De asemenea, președintele Franței, Emmanuel Macron, a anunțat că vrea să trimite trupe sub comandă NATO în România.

NATO dispune de patru grupuri de luptă, de circa 4.000 de militari, conduse de Canada, Germania, Marea Britanie și SUA, în Letonia, Lituania, Estonia și Polonia.

Aceste trupe servesc drept „declanșator” pentru sosirea rapidă a forței de reacție de 40.000 de militari a NATO și suplimentarea cu trupe și arme americane de peste Atlantic.

Deciziile majore ar putea să nu apară înainte de luna iunie, când liderii NATO se vor reuni pentru un summit la Madrid, unde se așteaptă aprobarea unui nou master plan, intitulat Concept Strategic, în parte spre a consolida concentrarea pe descurajarea Rusiei.

Cum va acționa cel mai probabil NATO în Marea Neagră

Guvernul bulgar a declarat că este pregătit să reunească o forță de 1.000 de militari în țară, sub comandă bulgară și în strânsă cooperare cu NATO, posibil cu unii soldați furnizați de alte state ale Alianței. Forța ar putea fi alcătuită până în aprilie sau mai.

NATO are desfășurată în România o forță terestră multinațională de până la 4.000 de militari. De asemenea, SUA au soldați staționați la baze separate în România și Bulgaria.

România ar putea primi o prezență NATO mai importantă, după ce Franța s-a oferit să trimită mai mulți militari. Autoritățile de la București discută cu Statele Unite despre suplimentarea trupelor americane pe teritoriul României.

În același timp, deși operațională din 2017, forța multinațională din România rămâne doar un comandament terestru, deocamdată fără forțe aeriene, maritime sau speciale, se mai arată în analiza Reuters.