Potrivit Expert-Grup, deși decalajul de dezvoltare economică dintre Republica Moldova și țările Europei Centrale și de Est (ECE) se îngustează gradual, ritmul este destul de lent, scrie mold-street.com.

PIB-ul Moldovei – 36% din media regiunii

Astfel, PIB-ul pe cap de locuitor la paritatea puterii de cumpărare (PPC) a crescut de la 30% din media țărilor ECE în anul 2010 la 36% în 2022.

„Deși se observă tendința de convergență, aceasta nu este una liniară, trecând prin fluctuații semnificative în ultimii ani. Crizele recente au subminat acest avânt, indicând faptul că Republica Moldova este mult mai afectată și simte urmările recesiunilor mult mai puternic în raport cu țările din regiune”, constată Expert-Grup în Raportul de stare a Țării.

Productivitatea muncii – de 2 ori mai mică

Experții susțin că productivitatea muncii în Republica Moldova, exprimată în PIB/per persoană ocupată, este aproape de două ori mai mică decât media țărilor zonei central și est-europene.

Pe lângă ponderea mare a economiei informale, acest decalaj de productivitate indică și asupra problemelor ce țin de complexitatea tehnologică și de gradul redus de inovare a firmelor moldovenești, respectiv capacitățile limitate de a genera valoare adăugată, afirmă Expert-Grup.

Potrivit studiului, deși Moldova a tranzitat din grupul țărilor cu venituri joase în cel al țărilor cu venituri medii, rata sărăciei rămâne înaltă, iar decalajul în distribuția veniturilor între mediul urban și rural este foarte mare.

În anul 2022, circa o treime din populația țării se află sub pragul sărăciei absolute, decalajul intern rămânând unul accentuat, cu diferențe extrem de mari între mediul urban și cel rural – 17,1% și, respectiv, 40,1%. Media UE a fost de 21,7%, cu cele mai mari rate înregistrate de România (34,4%) și Bulgaria (32,2%).

Inegalitatea va continua să fie un obstacol în procesul de dezvoltare

În opinia experților, inegalitatea va continua să fie un obstacol în procesul de dezvoltare a unei societăți incluzive, care poate fi amplificat de accentuarea polarizării activităților economice în jurul orașelor mari (cu precădere Chișinău și Bălți) și de lipsa oportunităților de ocupare în regiuni.

Conform estimărilor Expert-Grup, pe termen mediu, va continua să persiste o concentrare puternică a salariaților în Chișinău, unde vor activa circa jumătate din persoanele angajate, urmat de municipiul Bălți (circa 7% din salariați).

Diminuarea riscurilor legate de incluziunea socială din punct de vedere teritorial nu va putea fi depășită, dacă nu vor fi luate măsuri de explorare suficientă a soluțiilor ce țin de amplasarea regională a capacităților de producție, pentru a utiliza potențialul celorlalte regiuni, susțin experții.