El le-a vorbit elevilor despre aportul scriitorilor la realizarea României Mari și despre rolul lui Alexe Mateevici în mișcarea de renaștere spirituală din Basarabia, acum 100 de ani:

„Crescând în condiții total vitrege pentru limba română, limba lui maternă, nativă, pentru formarea lui ca român, a devenit un uimitor apărător al limbii române și al românismului, care a excelat, a culminat prin poemul Limba Noastră, care a devenit odă, imn, cu mult înainte de a deveni imn al R. Moldova. George Călinescu îi acordă mult spațiu în „Istoria Literaturii Române de la origini până în prezent”. În primul rând îl compară cu Eminescu. Spune că, în poezia lirică, puțini după Eminescu au extras asemenea miresme din foclorul românesc. Apoi, spune că în felul în care a cântat Mateevici limba română l-a depășit pe George Sion”.

Publicistul Vlad Pohilă, a participat, în 1989, la tipărirea primelor numere în grafie latină ale revistei „Glasul“, clandestin, la Riga și la Vilnius. A editat mai multe lucrări privind  corectitudinea și promovarea limbii române.

La sfârșitul anilor 80, majoritatea elevilor, profesorilor și părinților noștri au învățat a scrie în limba română cu grafie latină după cartea lui Vlad Pohilă „Să citim și să scriem cu litere latine“, editată la Chișinău în 1989, într-un milion de exemplare.

În 2010, lui Vlad Pohilă i s-a conferit cea mai înaltă distincție de stat – „Ordinul Republicii“.

„Nouă ni se inoculează că nu e bine să fii român, trebuie să fii patriot moldovean, dacă nu chiar rus. Eu vă spun că este o mare bucurie, o mare fericire, dacă vreți, a vorbi românește și a fi român. Eu am trăit din plin această bucurie și sper să o trăiesc oricât voi fi. Revista Glasul este prima în grafie latină de la Chișinău, apărută sub ocupație sovietică, sunt unul dintre cei care am participat la tipărirea, ei, clandestin, la Riga, în februarie-martie 1989, primul număr, și numărul doi – în iunie, la Vilnius, în Lithuania. Al doilea aspect al bucuriei mele de a fi român, și nu român de serviciu, dar român angajat, să fac ceva util neamului meu și segmentului acesta mai necăjit de români de la noi, este această carte „Să citim și să scriem cu litere latine”, e ultimul exemplar pe care îl am, chiar dacă a avut un milion și ceva de exemplare. Am scris-o în câteva nopți, am dedicat-o memoriei mamei mele, care murise între timp, în vara lui 89, și ea m-a învățat alfabetul latin. Din această carte au învățat mai toți basarabenii, nord-bucovinenii și am avut grijă să ajungă și la sudul Basarabiei, în actuala regiune Odesa a Ucrainei”, le-a povestit Vlad Pohilă elevilor de la Liceul „Alexe Mateevici” din Căușeni .

Până acum, Caravana Radio România Chișinău a trecut prin Briceni, Edineț, Soroca, Cahul, Drochia, Sângerei, Ungheni și Căușeni, iar următoarea întâlnire va avea loc pe 14 noiembrie la Hâncești.

Comunicările pot fi pot fi ascultate duminica, pe frecvențele la Radio Chișinău, după știrile de la ora 11.00.