Avionul său a aterizat în capitala Chinei în jurul orei locale 9:40 (01:40 GMT), potrivit unui jurnalist AFP aflat la bord, în această vizită care este prima a unui lider al UE și al G7 de la începutul pandemiei de COVID-19.

Vizita de o zi a cancelarului german, la scurt timp după realegerea lui Xi Jinping în funcția de lider al Partidului Comunist Chinez și al țării, este privită critic nu numai în Germania, ci și la Paris, Bruxelles și Washington.

Reluând vizitele în China ale predecesoarei sale, creștin-democrata Angela Merkel (12 călătorii în 16 ani la putere), social-democratul Scholz este însoțit de o întreagă delegație de industriași, printre care conducerea Volkswagen și BASF. Cu toate acestea, dependența primei economii a UE de această autocrație în care companiile germane realizează o parte semnificativă din profituri este din ce în ce mai pusă sub semnul întrebării.

"Prin călătoria sa în China, cancelarul urmărește o politică externă care duce la pierderea încrederii în Germania în rândul partenerilor noștri cei mai apropiați", a criticat un deputat al opoziției, Norbert Rottgen, care a criticat acest "demers solitar".

Chiar în cadrul coaliției guvernamentale au existat avertismente împotriva călătoriei. Ministrul afacerilor externe, ecologista Annalena Baerbock, a îndemnat să "nu mai depindem de o țară care nu împărtășește valorile noastre", existând riscul de a deveni "vulnerabili politic la șantaj".

Cu toate acestea, cu câteva zile înainte de călătorie, cancelarul german a autorizat o participație chineză la terminalul portului Hamburg. Washingtonul a făcut presiuni asupra Berlinului pentru a limita cota cedată grupului chinez Cosco.

Încercând să calmeze lucrurile, Scholz a promis să nu treacă cu vederea chestiunile controversate în timpul acestei vizite în care se va întâlni cu președintele Xi Jinping și cu prim-ministrul Li Keqiang.

Într-un articol publicat chiar înaintea plecării sale, cancelarul s-a declarat conștient de faptul că "China de astăzi nu mai este la fel ca acum cinci sau zece ani", menționând în special recentul congres al Partidului Comunist Chinez care a consolidat puterea președintele Xi Jinping."Dacă China se schimbă, trebuie să se schimbe și relațiile noastre cu China", a recunoscut cancelarul german, evaluare ce evidențiază o schimbare prudentă a politicii germane față de Beijing. Olaf Scholz nu are în vedere o decuplare față de China în domeniul economic, ci o reducere a "dependențelor unilaterale" cu "pragmatism și cu simțul proporției". El a enumerat subiectele dificile pe care intenționează să le abordeze în discuțiile cu autoritățile chineze: "respectarea libertățile civile și politice și drepturile minorităților etnice", precum uigurii musulmani din Xinjiang.

Purtătorul de cuvânt al ministerului chinez de externe, Zhao Lijian, a avertizat însă:"Partea chineză se opune oricărei ingerințe în afacerile noastre interne și oricărei denigrări sub pretextul de a discuta despre drepturile omului".

Cancelarul german a promis că va aborda, de asemenea,"situația tensionată din jurul Taiwanului" și războiul din Ucraina, deoarece China își revendică "neutralitatea", percepută de occidentali ca un sprijin tacit pentru Kremlin.

"Este logic ca Scholz și Xi să se cunoască mai bine personal. O linie directă cu Beijingul ar putea fi, de asemenea, utilă, având în vedere riscul escaladării războiului de agresiune al Rusiei în Ucraina", notează Mikko Huotari, directorul institutului Mercator pentru studii chineze (Merics) din Berlin. El crede însă că liderul german trebuie să își clarifice mesajul pentru a explica "propriului său guvern, Europei și Chinei orientarea politică a Germaniei față de China".