Totodată, ei atenționează că în Republica Moldova consumul de mass-media rusă este mai mare decât în alte state membre ale parteneriatului Estic.

Potrivit unor statistici, în Republica Moldova se consumă mai multă informație din canalele mass-media rusești, spre deosebire de statul vecin, Ucraina, unde unele televiziuni rusești sunt interzise sau nu sunt foarte active. Experta Susanne Kiefer consideră că atitudinea cetățenilor moldoveni față de UE este strânsă legată de posturile TV pe care le privesc.

”O parte semnificativă din populația Republicii Moldova are opinii neutre față de UE. Argumentele pe care le aduc ei cel mai des sunt alimentate de către media rusească. Ei spun că în Uniunea Europeană este dezordine, spun că nu le place felul în care are loc asocierea cu UE, că nu vor să devină membri ai acestei Uniuni.

Dacă nu te interesezi de politică și doar auzi frecvent o informație, vei ajunge să o crezi. Este și o anecdotă în Federația Rusă, oamenii care sunt cei mai mari fani ai președintelui rus, sunt femeile cărora nu le pasă de politică”, a declarat Susanne Kiefer.

 Pe de altă parte, directorul executiv al Institutului pentru Politici și Reforme Europene, Iulian Groza, este de părerea că în Republica Moldova, bătălia de comunicare a Uniunii Europene în fața propagandei rusești este pierdută.

”Federația Rusă este abilă, să folosească, să se adapteze la instrumente noi de comunicare, fie că este Facebook, Twitter, fie că este TV sau comunicarea directă pe care o face prin diferite canale, inclusiv cele bisericești foarte activ implicate și la noi în Moldova. „Acest lucru se observă foarte clar, s-a observat și în campania electorală recentă, când s-a operat foarte mult cu frici, cu manipulări, cu jumătăți de adevăruri, cu adevăruri incluse în minciuni și acest lucru a prins în comunități”, a declarat Iulian Groza. 

Dezbaterea strategiei de comunicare a UE în statele Parteneriatului Estic este organizată de către IDIS Viitorul.