Moțiunea a fost amendată chiar înaintea votului în sensul introducerii unei propuneri prin care se cere Comitetului Olimpic Internațional să dispună organizarea Jocurilor Olimpice de Iarnă din 2022 într-o altă țară, dacă Beijingul continuă persecutarea minorității.

Opozanții conservatori ai lui Trudeau au făcut presiuni asupra premierului să fie mai dur în relația cu China. Reuters amintește incidentul din 2018 când Canada l-a arestat pe directorul financiar al companiei Huawei, Meng Wanzhou, în baza unui mandat emis de SUA. În replică, Beijingul a reținut doi cetățeni canadieni sub acuzația de spionaj, ceea ce a dus la o tensionarea relațiilor bilaterale.

În repetate rânduri, organizațiile pentru drepturile omului au acuzat guvernul de la Beijing că i-au privat pe uiguri de libertatea de credință și alte libertăți individuale, politică ce a culminat cu un întreg sistem opresiv de supraveghere, detenție, îndoctrinare și chiar sterilizare forțată.

Totul a pornit, în 2014, după ce președintele Chinei Xi Jinping a vizitat regiunea Xinjiang ca urmare a unui atac terorist al separatiștilor uiguri. La scurt timp după aceea, potrivit unor documente prezentate de New York Times, liderul comunist a dispus ca autoritățile să acționeze ”fără niciun fel de milă”.

Deși mărturiile celor care au scăpat din aceste lagăre sunt destul de rare, presa occidentală a relatat de mai multe ori despre abuzurile la care este supusă minoritatea musulmană. Luna trecută, guvernul SUA a acuzat autoritățile chineze de ”genocid”. În replică, China susține că toate acuzațiile privind detenția în masă și sterilizare forțată nu sunt altceva decât ”minciuni și alegații absurde”.