Potrivit unui comunicat al DGPMB, transmis marți de AGERPRES, campania face parte din manifestarea intitulată "Luna Europeană a Securității Cibernetice - The European Cyber Security Month (ECMS)", care este o campanie de conștientizare a UE ce promovează securitatea în mediul online în rândul beneficiarilor persoane fizice și companii, evidențiind câteva măsuri simple pe care fiecare le poate lua pentru a-și proteja datele personale, financiare și profesionale.

"Tacticile folosite de infractorii informatici sunt din ce în ce mai inovative și greu de detectat. Începând cu însușirea nelegală a calității de manager al unei companii, până la punerea în scenă a unor false relații de dragoste, autorii de astăzi fac tot ce pot să obțină ceea ce vor - banii și/sau datele a cât mai multor persoane. Infractorii utilizează tehnicile de social engineering pentru a atinge mai multe scopuri: să obțină date personale, să pirateze conturile, să fure identitatea, să inițieze plăți ilicite în numele cuiva ori să convingă pe cineva să facă orice tip de activități împotriva propriului interes, precum transfer de bani ori divulgare de date. Un singur click în astfel de situații poate compromite o întreagă organizație", precizează sursa citată.

Timp de o săptămână, toate agențiile de aplicare a legii din statele membre ale Uniunii Europene și state non-UE precum Columbia, Liechtenstein, Norvegia, Elveția și Ucraina, 24 de asociații bancare naționale și mulți alți actori implicați în lupta împotriva criminalității informatice vor acționa pentru creșterea gradului de conștientizare în rândul beneficiarilor cu privire la acest fenomen infracțional.

Pentru această campanie au fost elaborate materiale de promovare în 27 de limbi. Acestea includ informații și recomandări despre cele mai întâlnite tipuri de fraude în mediul online și cum pot fi acestea evitate:

* frauda "Mesaj de la șef" - CEO fraud: vizând angajații autorizați să efectueze plăți, autorul sună sau trimite un email, pretinzând că este unul din managerii de top din companie și îi determină să plătească o factură falsă ori să efectueze un transfer din contul firmei

* fraude cu facturi - Invoice fraud: o firmă este contactată de cineva care pretinde că este reprezentantul unui furnizor de bunuri/ servicii legitim. Angajații cu atribuții de efectuare de plăți sunt determinați să plătească, pe viitor, facturi false în conturile autorilor

* phishing/ smishing/ vishing: autorii te apelează telefonic, îți trimit un mesaj text (SMS) ori un email, prin care te induc în eroare pentru a divulga date personale, financiare ori de securitate

* website-uri bancare contrafăcute - Spoofed bank website fraud: autorii folosesc mesaje de tip "phishing" cu link-uri către site-uri bancare false. Odată ce ai accesat link-ul, prin metode diverse, se și colectează ilegal datele personale și/ sau bancare. Site-ul contrafăcut va arăta precum cel legitim, pe care îl imită, cu foarte mici diferențe, deseori greu sesizabile

* iubire prefăcută - Romance scam: autorii pretind că sunt îndrăgostiți și își doresc o relație cu potențiala victimă. Deși debutează pe site-uri de întâlniri, sunt folosite conturi false de email sau pe rețele sociale pentru menținerea contactului, câștigarea și exploatarea încrederii, ș.a.

Sursa: AGERPRES