În 2006, statul român a amenajat în acest sat din sudul Basarabiei un cimitir ostășesc, cu 1020 de cruci ridicare în onoarea ostașilor căzuți. Locul este străjuit de bisericuța mănăstirii aflată în construcție, loc de închinăciune pe drumul onoarei, prima și unica mănăstire din subordinea  Episcopiei Basarabiei de Sud din Republica Moldova, parte a  Patriarhiei  Române, închinată eroilor care s-au jertfit pentru libertatea și demnitatea noastră, se arată într-o postare.

Cei care doresc să facă donații pot lua legătura cu una dintre asociațiile partenere.

Cimitirul de lângă Țiganca se află în județul Cahul (aproximativ trei km de Prut), unde și-au pierdut viața mii de soldați și ofițeri ai Armatei Române în luptele cu Armata Roșie din iunie-iulie 1941.

La capul de pod de la Țiganca, în iulie 1941, au avut loc lupte care au dus la mari pierderi în Armata Română – 2300 de morți. Luptele au fost atât de crâncene, încât, după cum spun martorii, apa Prutului era roșie de atâta sânge, iar la mici distanțe, pe Prut se formaseră poduri din trupurile ostașilor români împușcați de ostașii sovietici, adevăr fixat și într-un cântec popular: „Pe șoseaua din Țiganca, / Curge sângele ca apa / Cu căruța cărăm morții / Când plângeam, plângeam cu toții”.

În zonă au fost amenajate 25 de cimitire, inclusiv cel de la Cania și cel de la Țiganca. Mormintele ostașilor romani au fost vandalizate în 1944 de armata sovietică. Pe locul cimitirului de la Țiganca a fost amplasată o fermă de porci, iar osemintele ostașilor români au fost împrăștiate. De-abia în 2006 a fost amenajat Cimitirul de Onoare al Eroilor Români.

Pe teritoriul Republicii Moldova există 300 de cimitire unde își dorm somnul de veci circa 9000 de ostași români.