Ca urmare a fenomenului de îmbătrânire rapidă a populației, se fac presiuni asupra sistemului de pensii și a celui de sănătate, potrivit unui studiu privind indicele îmbătrânirii active în Republica Moldova lansat astăzi de Centrul de Cercetări Demografice, cu sprijinul Fondului ONU pentru Populație.

Indicele îmbătrânirii active include mai mulți factori care influențează calitatea vieții vârstnicilor. Astfel, a fost luat în considerare nivelul de ocupare a persoanelor de peste 55 de ani, participarea socială, speranța de viață, siguranța fizică, starea de sănătate fizică și mentală. Ca urmare, indicele îmbătrânirii active în Republica Moldova s-a situat la nivelul de 27 de puncte, în comparație cu 34 de puncte care reprezintă media europeană. Îmbătrânirea rapidă a populației va avea consecințe pe plan social și economic, a subliniat în context Natalia Cojohari, reprezentantă a Fondului ONU pentru Populație.

„Ponderea populației în vârstă urmează să crească și mai rapid în următorii ani. Se așteaptă o creștere a poverii asupra sistemului de pensii, creșteri ale cheltuielilor în sistemul de sănătate și o creștere a deficitului fiscal. Aceste fenomene pot fi prevenite, dacă se adoptă politic care valorifică potențialul vârstnicilor”, a precizat Natalia Cojohari.

Astfel, autoritățile trebuie să elaboreze politici eficiente pentru îmbunătățirea nivelului de viață al bătrânilor, a remarcat autoarea studiului, Mariana Buciuceanu-Vrabie, expertă a Centrului de Cercetări Demografice.

„Serviciile de sănătate trebuie să fie orientate spre activități de activități de profilaxie a bolilor și asigurare cu servicii de calitate, accesibile oricărui cetățean, inclusiv bătrânilor. Politicile de participare – prin asigurarea integrării în câmpul muncii a persoanelor care doresc să muncească și după pensionare”, a declarat Mariana Buciuceanu-Vrabie.

Autoritățile, pe de altă parte vorbesc despre strategii și planuri de acțiuni, care se află, deocamdată la nivel de propuneri.

„A fost aprobat programul pentru integrarea problemelor îmbătrânirii în politici. Vorbim despre reformarea sistemului de pensionare, despre extinderea cheltuielilor publice în domeniul de sănătate și asistență socială, să promovăm cât mai activ persoanele vârstnice pe piața forței de muncă”, a constatat ministra adjunctă a Muncii și Protecției Sociale, Anastasia Oceredîi.

Potrivit prognozelor Centrului de Cercetări Demografice, până în 2035ponderea populație de vârstă pensionară va crește cu 28 la sută, iar cea a populației active va scădea cu 18 la sută.