Președintele Parlamentului, Igor Grosu, alături de un grup de deputați din majoritatea și opoziția parlamentară, a participat ieri la audierile organizate pe platforma Comitetului Parlamentar de Asociere Republica Moldova – Uniunea Europeană. Ședința a întrunit inclusiv eurodeputați, precum și reprezentanți ai Comisiei Europene și ai Serviciului European de Acțiune Externă

Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a reiterat faptul că autoritățile și-au setat drept obiectiv inițierea negocierilor de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană.

El a vorbit despre progresele înregistrate și a punctat că mai există dimensiuni pe care trebuie să avansăm, printre care, cea mai principală, reforma justiției.

Igor Grosu a mai vorbit despre pericolele de ordin hibrid la adresa țării noastre. El a amintit de  încercările de destabilizare a situației politice în Rep. Moldova în toamna și iarna anului trecut din partea grupărilor criminale organizate, camuflate sub forma partidelor politice.

„Cea mai principală recomandare, care este pe agenda noastră permanent, este reforma justiției. În funcție de progresele înregistrate și cât de mult vom realiza pe această dimensiune a justiției, vor depinde progresele noastre în celelalte domenii. Există rezistență din partea instituțiilor, pe care am simțit-o din primele momente  a lansării reformelor”, a afirmat Igor Grosu.

Problemele cu care se confruntă Rep. Moldova sunt tratate întotdeauna cu prioritate, a spus președintele Delegației Parlamentului European, Siegfried Mureșan. Acest lucru se explică prin importanța pe care o are Rep. Moldova pentru întreaga Uniune Europeană, spune europarlamentarul.

„Noi aici în Parlamentul European dorim ca Rep. Moldova să participe cât mai repede la cât mai multe proiecte europene. Proiectele de infrastructură la care participați acum, interconectarea energetică, sunt exemple în acest sens. În cadrul delegației noastre, am adus deja în discuție integrarea graduală a Rep. Moldova în piața unică europeană, asta însemnând libertatea de circulație a persoanelor, a bunurilor, a serviciilor între spațiul comunitar și Rep. Moldova”, a declarat Siegfried Mureșan.

Un alt euro-deputat român Alin Mituța și-a exprimat încrederea că Rep. Moldova poate deveni parte a Uniunii Europene, înainte de semnarea documentului de intrare în uniune.

„Cred că integrarea Rep. Moldova se poate face de facto chiar înainte de semnarea intrării Rep. Moldova în Uniunea Europeană. Se poate face foarte simplu prin participarea Rep. Moldova în multele programe ale Uniunii Europene, vorbim despre  programul Erasmus, roaming, digital Europe și așa mai departe”, a spus Alin Mituța.

Republica Moldova, stat care a obținut acum un an,  statulul de țară candidat pentru aderare la UE, a îndeplinit doar trei din cele nouă condiții pentru deschiderea negocierilor de aderare, arată o evaluare intermediară a Comisiei Europene, făcută publică pe 21 iunie. Este vorba despre modificarea legislației electorale, implicarea societății civile în procesul decizional, dar și asigurarea protecției drepturilor omului.

În alte cinci domenii  guvernarea de la Chișinău a reușit să facă doar „unele progrese”. Unele progrese s-au făcut în domeniul deoligarhizării, combaterea criminalității organizate, inclusiv în recuperarea activelor, lupta împotriva infracțiunilor financiare, spălarea banilor, dar sunt necesare legi suplimentare. Comisia mai recomandă ca R. Moldova să continue reforma administrației publice, domeniul în care a reușit până acum să facă doar unele progrese.