Cercetătorii de la Institutul Fiocruz au înființat o fermă de reproducere a țânțarilor purtători ai bacteriei Wolbachia, care îi face mai rezistenți la virus. Este vorba despre țânțari din specia Aedes aegypti, vectori ai dengue, dar și zika și chikungunya.

Odată ajunse la vârsta adultă, insectele sunt eliberate în natură în speranța că se vor reproduce cu alți țânțari și vor răspândi bacteria ce va fi transmisă larvelor. Ca urmare, exemplarele din generațiile următoare vor avea o șansă mai mică de a transmite virusul.

Aceste acțiuni a fost aplicate începând din 2015 în Niteroi, un oraș cu populație numeroasă, învecinat cu Rio. Rezultatele sunt promițătoare, consemnându-se o ''reducere semnificativă'' a numărului de cazuri de dengue și chikungunya în cartierele vizate. Testele au demonstrat că peste 90% dintre țânțarii din zonele vizate sunt purtători ai bacteriei.

Însă, pentru Luciano Moreira, care coordonează proiectul Fiocruz, Wolbachia nu este răspunsul la toate problemele: în primul rând este necesar să se reducă prezența apei stătătoare, teren propice pentru înmulțirea țânțarilor. ''Nu suntem soluția, ci doar o parte dintr-un plan de acțiune care trebuie să fie bine coordonat'', a declarat el pentru AFP în laboratorul său plin cu sute de tuburi care conțin mii de țânțari. ''Oamenii trebuie să distrugă focarele de reproducere de la ei'', a spus specialistul referindu-se la gălețile și alte recipiente cu apă sau cauciucurile uzate în care se acumulează apă.

Sânge rece

După modelul brazilian, și alte țări, precum Vietnam, au testat metoda Wolbachia, concepută în Australia în 2011 și care, spre deosebire de altele, nu implică nicio modificare genetică.

Introducerea țânțarilor transgenici în nord-estul Braziliei în perioada 2013-2015 a redus inițial numărul insectelor, însă ulterior populațiile acestora au crescut.

Primele larve de țânțari crescute la Institutul Fiocruz din Rio de Janeiro au fost importate din Australia unde li s-au inoculat bacteriile Wolbachia.

Conservate în cutii de plastic într-o cameră cu temperatură și umiditate controlate, insectele pot petrece până la 100 de zile în laborator. Misiunea lor: să copuleze cât mai mult. După împerechere, femelele se hrănesc cu sânge uman furnizat de donatori și apoi depun larvele pe suprafața apei, în recipiente speciale. Larvele, purtătoare ale bacteriei, sunt apoi transferate în tuburi mari, iar în două săptămâni țânțarii ajung la vârsta adultă și pot fi eliberați în sălbăticie.

Doar femelele consumă sânge, de care au nevoie pentru a produce larvele.

Reduceri bugetare

Ministerul Sănătății din Brazilia intenționează să testeze acest program și în alte localități pentru a se afla astfel dacă rezultatele coincid în medii diferite.

Însă, Luciano Moreira este alarmat: nicio eliberare a țânțarilor nu poate avea loc în Niteroi după luna decembrie din cauza reducerilor bugetare.

Aceste reduceri vin în cel mai rău moment posibil: peste 1,4 milioane de cazuri de dengue au fost înregistrate în primele luni ale anului, o creștere de 600% față de aceeași perioadă a anului 2018. O recrudescență atribuită de autorități temperaturilor ridicate și unui nivel neobișnuit de precipitații în afara sezonului ploios.

Dengue are ca urmări febră severă, dureri articulare și oboseală. Într-un procent mic de cazuri, contractarea virusului poate fi fatală dacă febra ia o formă hemoragică sau afectează organele vitale. Aproape 600 de persoane au murit în Brazilia în acest an din cauza dengue, notează AFP.

Luciano Moreira s-a arătat de asemenea îngrijorat de revenirea cazurilor de febră dengue de tip 2, care dispăruse din Brazilia de câțiva ani.

Epidemii precum cele de chikungunya sau febră denga, ce erau rezervate până acum regiunilor tropicale, vor afecta mai des și regiunea Europei, au prevenit experții în sănătate, reuniți în primăvară cu ocazia unui congres organizat în Amsterdam. Toate țările din spațiul mediteranean sunt deja vizate, a precizat Giovanni Rezza, directorul departamentului de boli infecțioase din cadrul Institutului superior de sănătate din Roma.

O epidemie de chikungunya a lovit Italia în vara anului 2017, provocând "peste 400 de cazuri" și "un eșec în diagnosticarea precoce", întrucât maladia nu a fost identificată de autoritățile publice decât după mai multe săptămâni, favorizând infectarea unor noi persoane.

Pe măsură ce perioadele cu temperaturi ridicate se lungesc, "fereastra" pe durata căreia bolile pot să se propage va deveni tot mai largă, favorizând epidemiile mai importante, a avertizat Giovanni Rezza.

Sursa:Agerpres