Experții afirmă că a fost o decizie previzibilă, întrucât Bogdan Zumbreanu este angajat mai vechi al acestei instituții, încă dinainte de reformarea ei în 2012. Experții mai constată că atribuțiile CNA de urmărire penală se suprapun cu cele ale altor instituții de drept și că activitatea Centrului nu este foarte eficientă în acest domeniu. 

Bogdan Zumbreanu ocupă în prezent funcția de șef al Direcției generale urmărire penală a CNA. Pentru el au votat 7 din cei 8 membri ai Comisiei juridice, numiri și imunități, prezenți la ședință. Următoarea etapă este votul în Parlament, care va decide asupra numirii sale în funcția de director al CNA. În acest context, presa semnalează riscuri de integritate, pentru că  numele lui Bogdan Zumbreanu se regăsește în lista persoanelor responsabile de condamnarea Republicii Moldova la CEDO în cel puțin trei dosare, după cum scrie ”Ziarul de Gardă”. Potrivit publicației, câștigătorul concursului la șefia CNA este înrudit cu membri ai Partidului Democrat, aflat la guvernare. Portalul Anticorupție notează că Bogdan Zumbreanu a primit mai multe cadouri generoase în ultimii ani, precum o armă de aproape 150 de mii de lei. Desemnarea lui la șefia CNA nu reprezintă o surpriză, a constatat Lilia Carasciuc, directoare Transparency International Moldova.

„Nu este ceva neașteptat. Se vede din activitatea lui că este o persoană bine educată, dar opinia mea este că dumnealui este un om al sistemului. Eu nu mă aștept că după desemnarea domului Zumbreanu această instituție va deveni mai independentă în combaterea corupției și fenomenului capturării statului”, a declarat Lilia Carasciuc. 

Rolul CNA în sistemul de prevenire și combatere a corupției nu este unul clar, întrucât atribuțiile sale de urmărire penală se suprapun cu cele ale Procuraturii Anticorupție, subliniază Nadejda Hriptievschi, de la Centrul de Resurse Juridice. Ea consideră că CNA nu ar trebui să efectueze urmărirea penală, dar să se concentreze pe atribuțiile de expertiză anticorupție și de recuperare a bunurilor infracționale. 

„Problema care este cu această instituție? E urmărirea penală, care e o funcție care se suprapune inutil cu a Procuraturii Anticorupție. Corupția mare trebuie să fie investigată de ofițeri de urmărire penală care să fie incluși în cadrul Procuraturii Anticorupție. Ceea ce ține de corupția mică, nu văd necesitatea ca să existe la CNA o asemenea atribuție, urmărirea penală poate liber să fie efectuată de către procurorii din teritorii. Expertiza anticorupție s-a dovedit a fi o funcție utilă, iar din perspectiva urmăririi penale, acest organ până acum nu și-a demonstrat eficacitatea”, a declarat Nadejda Hriptievschi.

În raportul de activitate al CNA pentru anul 2016 se semnalează că ofițerii de urmărire penală sunt supraîncărcați, iar includerea  lor în grupurile de lucru pe

dosarele aflate în procedura Procuraturii Anticorupție îi solicită și mai mult și îi împiedică să cerceteze dosarele de corupție care se află în procedura lor în termeni rezonabili. Anul trecut CNA a gestionat peste 2000 de cauze penale, dintre care au fost finalizate aproximativ 600. Mai mult de jumătate dintre acestea au fost, însă, clasate din diverse motive. Bugetul instituției s-a ridicat anul trecut la peste 122 de milioane de lei.