"Este una dintre deciziile cele mai importante pe care acest summit le-a luat și care evident este în favoarea intereselor de securitate ale României, pentru că noi am urmărit în mod constant în ultima perioadă consolidarea posturii de descurajare și de apărare pe Flancul estic, iar summitul a luat decizii în acest sens în continuarea și pe baza deciziei foarte importante pe care, iarăși, am obținut-o la summitul din 24 martie, și anume crearea acelor patru grupuri de luptă noi, inclusiv pe teritoriul României, ceea ce echilibrează abordarea NATO în ceea ce privește Flancul estic, a declarat Aurescu în marja Summitului NATO de la Madrid.

Șeful diplomației române a evidențiat că, în acest moment, există o abordare unitară pe întregul flanc.

"Pe baza acestei realizări pe care România a obținut-o prin președintele României la summitul din 24 martie, summitul din aceste zile a decis consolidarea suplimentară a acestei posturi, iar ea se face în jurul posibilității de creștere la nivelul de trupe de pe Flancul estic în ceea ce privește batalionul care formează grupul de luptă, prin posibila transformare a acestui batalion în brigadă de luptă, ceea ce înseamnă că dacă autoritățile militare vor considera că este necesar, în funcție de nivelul de amenințare care va fi evaluat de către acestea, atunci grupul de luptă va trece de la nivelul de batalion la nivelul de brigadă", a explicat Aurescu.

El a adăugat că noua concepție privind consolidarea posturii de apărare și descurajare pe Flancul estic vizează și alocarea de forțe precise, care vor întări prezența aliată pe teritoriul României, în cazul în care va fi necesar.

"În cazul în care există un atac din partea unui stat terț, atunci forțele de pe teritoriul României vor asigura primul răspuns, iar între timp, într-un interval extrem de scurt, forțe care deja sunt alocate pentru țara respectivă vor veni în sprijinul acestei activități de apărare de pe teritoriul respectiv", a spus ministrul.

În documentele summitului, potrivit lui Aurescu, se află și decizia de pre-poziționare de echipamente și de muniție pe teritoriul fiecărui stat aliat de pe Flancul estic, ceea ce asigură o apărare mai eficientă.

Detaliile exacte ale acestor decizii vor fi stabilite în perioada următoare de autoritățile militare.

"Este foarte important că avem o nouă concepție, care transformă în mod fundamental postura de apărare și descurajare pe Flancul estic și o face o mai eficientă", a mai spus Aurescu.

Ministrul de Externe a apreciat că o realizare a României este faptul că în declarația Summitului NATO de la Madrid apare termenul de apărare înaintată (Forward Defence).

"Este prima oară când acest termen este inclus într-un document al unui summit NATO", a arătat Aurescu.

Au fost trasate sarcini autorităților militare de a dezvolta în continuare concepția Alianței cu privire la apărarea în domeniul naval.

"Există decizii au fost deja luate și în ceea ce privește componenta aeriană a apărării pe Flancul estic", a mai declarat ministrul de Externe.

Definirea Mării Negre ca zonă de interes strategic pentru NATO va avea, cu siguranță, mai arată el, impact în contextul de securitate din regiune.

"Asta arată că NATO se va concentra în continuare cu prioritate asupra acestei regiuni. Asta înseamnă că vor fi alocate în viitor mai multe resurse, va fi acordat un rol central în tot ceea ce înseamnă proiecția strategică a Alianței Nord-Atlantice în perioada celor zece ani de aici înainte, în care noul concept strategic va funcționa", a explicat Aurescu.

De asemenea, el a indicat că în conceptul strategic a fost introdusă la propunerea României și mențiunea cu privire la Rusia ca amenințare principală și directă la adresa securității euro-atlantice.

Printre deciziile summitului se vor număra creșterea efectivelor forței de răspuns a NATO de la 40.000 la 300.000 de militari și consolidarea la nivel de brigadă a grupurilor de luptă ale Alianțelor de pe Flancul estic, unde vor fi de asemenea prepoziționate cantități suplimentare de echipamente și materiale militare.