Potrivit unui comunicat al MAE remis CaleaEuropeană.ro, în cadrul întrevederii bilaterale, care a fost precedată și de alte contacte între cei doi miniștri în cursul aceleiași zilei, precum și de o discuție telefonică în urmă cu două zile, ministrul Aurescu a reiterat, detaliat, poziția părții române referitoare la votul negativ al Austriei cu privire la Decizia de aderare a României la spațiul Schengen, cu referire la chemarea în țară a ambasadorului Emil Hurezeanu pentru consultări, într-un semnal clar al părții române de a sublinia poziția de dezacord ferm cu conduita Austriei și de a diminua nivelul actual al relațiilor cu acest stat.

Discuția de la Bruxelles dintre Aurescu și Schallenberg, prima după veto-ul Austriei privind aderarea României la Schengen, a venit și în contextul unei reacții elaborate a președintelui Klaus Iohannis. Luni seară, într-o conferință de presă la Palatul Cotroceni, șeful statului a anunțat că va prezenta miercuri, la Bruxelles, “două-trei acțiuni” pe care le va iniția pentru aderarea României la Schengen după veto-ul Austriei.

La Bruxelles, șeful diplomației române a subliniat omologului austriac necesitatea găsirii unei soluții constructive de deblocare a situației având în vedere că cetățenii români sunt îndreptățiți pe deplin să beneficieze de drepturile apartenenței la spațiul Schengen.

Ministrul român de externe a arătat, din nou, că susținerile părții austriece referitoare la o posibilă implicare a României în generarea fluxului de migrație ilegală către Austria, pe ruta Balcanilor de Vest, pe care România nu se află, nu corespund în niciun fel cu statisticile și evaluările agențiilor europene – Frontex, Europol și Agenția Uniunii Europene pentru Azil – precum și cu rapoartele vizitelor recente de evaluare realizate în perspectiva deciziei de aderare la Schengen care au formulat aprecieri foarte pozitive cât se poate de clare la adresa modului în care România gestionează situația migrației ilegale.

Demnitarul român a evidențiat că România a exprimat deschidere pentru preocupările Austriei privind creșterea migrației ilegale și a avansat propuneri de sprijin și cooperare, prin intermediul Ministerului de Interne în plan bilateral, cât și la nivel european pentru adoptarea unor măsuri concrete. Aderarea la Schengen nu poate fi însă conectată artificial cu alte dosare de care România nu este responsabilă.

A arătat că România a acționat cu deschidere și transparență în relația cu toți partenerii europeni, inclusiv Austria, iar gradul de pregătire a țării noastre în aplicarea prevederilor acquis-ului Schengen a fost confirmat, în repetate rânduri, de experții UE și ai statelor membre, cel mai recent cu prilejul celor două misiuni de evaluare care au avut loc în lunile octombrie și noiembrie 2022.

Totodată, a reiterat dezacordul ferm față de acuzațiile lipsite de temei cu privire la așa-zise presiuni sau rele tratamente aplicate firmelor austriece din România.

Ministrul român de externe a arătat că România va utiliza toate căile disponibile de deblocare a situației create prin respingerea Deciziei privind aplicarea integrală a acquis-ului Schengen în România și că este necesară din partea Austriei adoptarea unei atitudini constructive și îndreptate spre cooperare și reconsiderarea poziției sale, pentru depășirea impasului creat prin votul exprimat în Consiliul JAI din 8 decembrie 2022.

Partea austriacă a reiterat așteptările sale din partea Comisiei Europene, a agreat faptul că Planul de lucru propus deja de aceasta privind gestionarea migrației pe ruta Balcanilor de Vest este un prim pas în direcția răspunsului la îngrijorările sale și a susținut importanța scăderii globale a numărului de migranți care ajung în Austria. A arătat că așteaptă noi propuneri din partea Comisiei Europene.

Cei doi miniștri au convenit să continue să rămână în contact.