“România este cel mai apropiat aliat de focarele de mare tensiune militară din regiune. Iar pentru noi, aceasta nu este doar o criză legată de securitatea Ucrainei, nu este doar o criză legată de securitatea regiunii Mării Negre și nici măcar nu este doar o criză legată de securitatea europeană – este vorba de securitatea euro-atlantică în ansamblul ei. Într-adevăr, suntem un vecin foarte apropiat al Ucrainei – nu numai că avem una dintre cele mai mari granițe cu Ucraina, dar aș menționa și faptul că litoralul românesc al Mării Negre se află la doar vreo două sute de mile de Crimeea, ocupată ilegal”, a afirmat Aurescu, la BBC, potrivit CaleaEuropeana.ro.

Acesta este al doilea interviu pe care șeful diplomației române îl acordă presei anglo-saxone în mai puțin de o săptămână. Miercurea trecută, la CNN, Bogdan Aurescu anunța că va găzdui o reuniune a miniștrilor de externe din formatul București 9, cu participarea în premieră a miniștrilor de externe ai Franței și Ucrainei, și califica drept un “nonsens” afirmațiile prin care președintele rus Vladimir Putin sugera că sistemul “pur defensiv” al NATO de la Deveselu reprezintă o amenințare pentru Rusia.

La BBC, ministrul român de externe a pledat pentru “răspunsuri rapide” la această criză.

“Cred că este foarte important ca Rusia să răspundă la propunerile scrise pe care atât Statele Unite cât și NATO le-au transmis pe 26 ianuarie. Ne-am implicat foarte îndeaproape în pregătirea acestor răspunsuri scrise – atât cel al NATO, cât și cel al Statelor Unite -, și sperăm că căile pe care le-am deschis în aceste propuneri scrise vor fi acceptate de Rusia“, a explicat Aurescu.

De altfel, România și Statele Unite au cuprins un mecanism de transparență bazat pe reciprocitate în documentul cu propuneri de securitate trimis Rusiei de către Washington pentru a identifica potențiale căi care să detensioneze situația din estul Europei și criza de securitate provocată de Rusia prin comasarea de trupe în apropierea Ucrainei. Astfel, pentru a efectua inspecții tehnice la sistemul antirachetă al NATO de la Deveselu, Rusia trebuie să permită inspecții similare în locații de pe propriul său teritorii unde sunt amplasate rachete.

“Baza de apărare antirachetă din România nu este o amenințare la adresa Rusiei. Situl de apărare antirachetă din România vizează eventuale atacuri cu rachete care vin din afara spațiului euroatlantic, din Orientul Mijlociu, și nu are niciun fel de caracter ofensiv. Este pur defensiv, nu poate fi “populat” cu rachete ofensive, Tomahawk sau orice altă rachetă. Am sugerat deja Rusiei posibilitatea de a avea mecanisme de transparență, pentru ca Rusia să verifice și să se convingă că nu există niciun fel de rachetă ofensivă pe teritoriul României. Bineînțeles, în același timp, am sugerat ca acest mecanism să includă reciprocitate și să permită și aliaților, inclusiv României, Statelor Unite și altor aliați, să verifice amplasamentele de rachete rusești de pe teritoriul Rusiei“, a declarat ministrul de externe.

Aurescu a arătat însă că, în documentele transmise de NATO și SUA, au fost respinse “acele propuneri ale Rusiei care subminează în mod clar parametrii de bază ai arhitecturii europene de securitate”, în schimb fiind sugerate “posibile căi de continuare a dialogului pe teme legate de reducerea riscurilor, măsuri de consolidare a încrederii, transparență și controlul armelor”.

Astfel, șeful diplomației române a salutat demersul diplomatic al președintelui francez Emmanuel Macron de a efectua o vizită la Moscova și a indicat faptul că România, ca parte a NATO, este pregătită să discute conceptul de “indivizibilitate a securității” promovat de ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, dar în contextul întregului pachet de propuneri pe care Alianța Nord-Atlantică l-a avansat Moscovei.

“Sperăm că Rusia va înțelege că este și în interesul ei să nu înceapă un conflict. Și sperăm că toate demersurile diplomatice care sunt în curs de desfășurare vor aduce unele rezultate. Menționez aici și cadrul OSCE sau cadrul formatului Normandia, care ar trebui să fie folosit. După cum știți, la 26 ianuarie, la Paris, a avut loc o reuniune a formatului Normandia și s-a decis să aibă loc o altă reuniune în această săptămână la Berlin. Așadar, există încă spațiu pentru diplomație și ar trebui să folosim acest spațiu la maxim”, a conchis Bogdan Aurescu.

Ministrul afacerilor externe a subliniat săptămâna trecută că actuala criză de securitate ”este despre securitatea spațiului euro-atlantic” în ansamblul său și că “ceea ce se întâmplă la Marea Neagră nu rămâne la Marea Neagră”, arătând că statele aliate trebuie să continue să se coordoneze cu privire la măsurile concrete, astfel încât să se obțină o dezescaladare a situației. Șeful diplomației române a găzduit o reuniune a miniștrilor de externe din formatul București 9, care reunește țările NATO de pe flancul estic, cu participarea în premieră a ministrului de externe francez, Jean-Yves Le Drian, aflat în vizită în România, și a șefului diplomației ucrainiene, Dmytro Kuleba, în semn de solidaritate transatlantică cu Ucraina, aflată sub presiunea amenințării militare a Rusiei.

Rusia are 30.000 de militari prezenți la vecinul de nord al Ucrainei – Belarus – pentru exerciții militare comune în această lună, a afirmat NATO, estimând desfășurarea militară totală rusă la granițele Ucrainei la peste 100.000 de soldați. Drept măsură de descurajare a Rusiei și asigurare a aliaților, SUA au plasat 8.500 de soldați în alertă și au decis dislocarea a 3.000 de militari în Polonia (1.700), România (1.000) și Germania (300), în timp ce Franța s-a arătat dispusă să conducă un dispozitiv militar al NATO în România.