Noua metodologie utilizează datele actualizate ale Recensământului Populației și Locuințelor din 2024 și un nou eșantion de cercetare. Totodată, a fost modernizat coșul de consum utilizat la măsurarea sărăciei, fiind incluse pentru prima dată cheltuielile pentru sănătate, precum medicamentele și serviciile medicale ambulatorii, a declarat Directorul general al Biroului Național de Statistică, Oleg Cara.

„Începând cu anul 2025, cercetarea bugetelor gospodăriilor casnice este aliniată 100% la cercetarea similară realizată pe plan european. A fost reproiectată cercetarea, lansată pe un eșantion nou, modernizat procesul de colectare a datelor în teren, trecând de la chestionare de hârtie la dispozitive electronice. Urmare a consultărilor cu grupul de lucru, în care au fost reprezentanți din Parlament, din Cabinetul Primului Ministru, din ministerele de resort, din societatea civilă și mediul academic, au fost adoptate ajustări la metodologia de calculare a sărăciei absolute, inclusiv includerea cheltuielilor de sănătate în agregatul de consum. Datele pentru 2025 nu sunt direct comparabile cu anii precedenți, este o întrerupere a seriei de timp, practică utilizată pe plan internațional atunci când sunt modificări majore în metodologie”, a spus Oleg Cara.

Potrivit reprezentantei BNS, Aurelia Spătaru, sărăcia absolută măsoară ponderea persoanelor ale căror cheltuieli de consum nu sunt suficiente pentru a acoperi necesitățile minime de trai. În anul 2025, rata sărăciei absolute a constituit 31,1%, iar rata sărăciei extreme, care reflectă proporția persoanelor ce nu își pot permite nici măcar consumul minim necesar pentru satisfacerea nevoilor esențiale, a fost de 15,1%.

Datele arată că populația din mediul rural este cea mai afectată de sărăcie. Patru din zece locuitori ai satelor trăiesc sub pragul sărăciei, comparativ cu aproximativ doi din zece locuitori ai orașelor. Cea mai ridicată rată a sărăciei a fost înregistrată în regiunea de sud a țării, iar cea mai redusă în municipiul Chișinău, a precizat Aurelia Spătaru.

„În anul 2025, pragul sărăciei absolute a constituit, în medie, 3.764,4 lei pe lună pentru o persoană, iar rata sărăciei absolute a fost de 31,1%. Pragul sărăciei extreme a constituit, în medie, 3.035,7 lei pe lună pentru o persoană, în timp ce rata sărăciei extreme a fost de 15,1%. Populația din mediul rural continuă să înregistreze niveluri ale sărăciei semnificativ mai ridicate comparativ cu populația din mediul urban. În anul 2025, rata sărăciei în mediul rural a constituit 40%, fiind aproape de două ori mai mare decât în mediul urban, unde a fost de 21,1%.Sărăcia este distribuită inegal și la nivel regional. Astfel, în regiunea de nord rata sărăciei a constituit 31,6%, în regiunea centru – 38,8%, iar în regiunea sud – 46,5%. Totodată, municipiul Chișinău a înregistrat cea mai redusă rată a sărăciei la nivel național, de 15,1%”, a afirmat Aurelia Spătaru.

BNS a introdus și indicatorii sărăciei multidimensionale, care măsoară lipsurile din domenii precum sănătatea, educația, condițiile de trai și ocuparea forței de muncă. În 2025, aceste lipsuri au afectat 27,4% din populație. Cele mai frecvente probleme au fost lipsa accesului la canalizare, lipsa asigurării medicale și utilizarea combustibililor poluanți pentru încălzirea locuințelor.