Solicitată de IPN, Elena Pintilei, a menționat că o bibliotecă națională trebuie să-și reorganizeze astfel activitatea încât să corespundă cerințelor utilizatorilor săi.

„Evenimentele care au avut loc, în contextul pandemiei, au fost o motivație de a pune accent pe dezvoltare, de a revedea competențele digitale. Am conștientizat că trebuie să fim prezenți în mediul virtual, că trebuie să dezvoltăm o parte din servicii care trebuie să fie orientate către utilizatorul din mediul virtual”, a spus aceasta.

Totodată, directorul general al instituției a remarcat că la capitolul de asigurare a bibliotecii cu echipament modern încă există restanțe. „O bibliotecă care nu oferă servicii digitalizate nu mai poate pretinde la titulatură de instituție modernă. Ne concentrăm toate eforturile pentru a corespunde tuturor cerințelor, inclusiv pentru atragerea partenerilor de peste hotare”, a menționat Elena Pintilei.

Potrivit ei, la momentul actual, Biblioteca Națională dispune de un singur scanner, procurat cu zece ani în urmă. Însă, la 19 iulie 2019 a fost semnat un proiect, finanțat de Ambasada Japoniei din Chișinău, care presupune procurarea a patru scanere, inclusiv unul automat și altul semiautomat, care vor permite digitizarea publicaților în diverse formate, trei stații de lucru adiacente scanerelor și un server de mare capacitate pentru păstrarea pe termen lung a publicațiilor scanate cu elementele necesare pentru asigurarea securității.

Inaugurarea Bibliotecii Publice din Chișinău a avut loc la 22 august 1832. Primul bibliotecar a fost Gavriil Bilevici, un intelectual cu studii făcute la Cernăuți, profesor la Gimnaziul nr.1 de băieți din Chișinău, unde a fost găzduită un timp biblioteca.