Proiectul de 19 pagini, care urmează să fie prezentat diplomaților și liderilor străini înaintea unei conferințe de sprijin pentru Moldova, care va avea loc la 21 noiembrie la Paris, descrie o campanie susținută a Moscovei și a unor „grupuri criminale” locale pentru a doborî guvernul prooccidental al națiunii situate între Ucraina și România, prin alimentarea tulburărilor, scrie economedia.ro.

Așa-numitul document neoficial estimează costurile la 1,1 miliarde de euro și afirmă că Moldova va avea nevoie de ajutor extern de aproximativ 450 de milioane de euro pentru a acoperi deficitul bugetar, pentru a proteja consumatorii și pentru a susține națiunea în timpul sezonului de încălzire. De asemenea, se solicită ajutor militar pentru a-și consolida apărarea slabă, după ce rachetele rusești au început să traverseze spațiul aerian al Moldovei.

Documentul, consultat de Bloomberg, schițează o situație economică dezastruoasă, inclusiv o creștere de șapte ori a prețurilor la gaze, o cvadruplare a costurilor energiei electrice și o inflație de 34%. Veniturile medii reale au scăzut cu 12% în primul trimestru din 2022, chiar înainte de ultima criză energetică, se arată în document.

Într-un interviu, ministrul de externe Nicu Popescu a descris estimarea costurilor ca fiind un calcul guvernamental „fluid”, deoarece acțiunile viitoare ale Rusiei și prețurile energiei pe piețele europene sunt imprevizibile.

Începând cu luna noiembrie, bombardarea de către Rusia a infrastructurii energetice a Ucrainei și înjumătățirea exporturilor de gaze naturale către Republica Moldova au eliminat fluxurile din sursele anterioare de electricitate importată de această țară. Importurile din România reprezintă aproximativ 80% din consumul curent al Republicii Moldova, restul fiind produs pe plan local.

Rolul Rusiei

„Acestea sunt acțiuni planificate în mod deliberat”, menite să destabilizeze Republica Moldova, a declarat Popescu în biroul său din capitala Chișinău. El a adăugat că acestea au fost „menite să vizeze și să slăbească securitatea energetică a Republicii Moldova, dar odată cu aceasta, întreaga funcționare a economiei moldovenești și a sistemului politic”.

Purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zakharova, a respins acuzațiile potrivit cărora Rusia folosește energia ca armă ca fiind „absurde”, spunând că comportamentul gigantului gazier Gazprom PJSC a fost „pur comercial” și că această companie a oferit Moldovei condiții preferențiale. Ea a acuzat guvernul de la Chișinău că încearcă să distragă atenția cetățenilor săi de la problemele economice ale țării.

Marți, guvernul a cerut instanțelor din Moldova să declare neconstituțional partidul politic de opoziție Șor, numit după numele liderului său Ilan Șor, care trăiește în prezent în Israel. Partidul a organizat săptămânal proteste antiguvernamentale și a promis să restabilească relațiile și să renegocieze prețurile la gaze cu Rusia.

La 26 octombrie, Trezoreria SUA l-a sancționat pe Șor, precum și pe alți opt moldoveni, susținând că acesta a colaborat ani de zile cu autoritățile ruse pentru a submina democrația din Moldova. Șor a respins acuzațiile și a descris sancțiunile ca fiind o dovadă că președintele pro-occidental al Moldovei, Maia Sandu, se temea că va fi în curând răsturnat de protestele de stradă.

Moldovenii se alătură ucrainenilor

Actualul guvern moldovean, ales cu o majoritate covârșitoare anul trecut, nu pare să fie în pericol iminent de a fi înlăturat și nu se va confrunta cu noi alegeri timp de mai mulți ani. Cu toate acestea, în sondajele de opinie, acesta a rămas în urma partidelor de opoziție, în timp ce costul vieții a crescut vertiginos.

Guvernul a menținut lumina și căldura pornite prin reducerea consumului și prin asigurarea energiei electrice de la țara vecină, România, dar la un cost de peste trei ori mai mare decât cel plătit cu doar câteva săptămâni înainte. Unele companii au fost nevoite să își închidă activitatea.

Popescu a declarat că, în cazul în care Rusiei i se va permite să reușească să-și atingă obiectivele, tulburările sporite ar risca să adauge și moldovenii – dintre care aproximativ 1 milion au pașapoarte ale Uniunii Europene – la un val probabil de refugiați ucraineni care fug de temperaturile scăzute din această iarnă. Moldova însăși găzduiește 95.000 de refugiați ucraineni și, de la începutul războiului, a devenit o rută de tranzit importantă pentru grânele, combustibilul și alte schimburi comerciale ale Ucrainei cu Europa.

Eforturile suplimentare de destabilizare ar putea, de asemenea, să reaprindă tensiunile cu teritoriul separatist pro-rus al Moldovei, Transnistria, care a purtat un război cu Chișinăul în 1992 și care găzduiește centrala electrică alimentată în principal cu gaz care a furnizat 70% din importurile de electricitate ale Moldovei până luna trecută.

Acestea au fost oprite luna aceasta pe fondul plafonării fluxurilor de la Gazprom către Moldova – inclusiv Transnistria. Livrările Gazprom reprezintă doar 51% din volumele convenite prin contract pentru luna noiembrie, potrivit vicepremierului moldovean, Andrei Spînu.

Gazprom a dat vina pe Ucraina pentru fluxurile plafonate, după ce această națiune a scos din funcțiune un punct transfrontalier cheie pentru tranzitul de gaze, deoarece Kievul nu îl mai putea controla sub ocupația Rusiei. Oficialii din Ucraina spun că nu există un astfel de obstacol, deoarece restul rețelei de tranzit funcționează sub capacitate.

Moldova ar trebui să fie ascultată cu simpatie de către SUA și UE, scrie Bloomberg. Guvernul a fost lăudat de capitalele occidentale pentru agenda sa anticorupție și de reformă. Acest lucru și importanța regională a Moldovei au contribuit la deblocarea ajutorului, la asigurarea candidaturii sale la UE și la atragerea unei serii de consilieri străini.

Având în vedere că dependența energetică ridicată a fostei republici sovietice față de Rusia este deja cunoscută, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare a aprobat în această vară o facilitate de 300 de milioane de euro pentru ca Moldova să cumpere gaz pentru depozitare. Moldova a retras prima tranșă de 100 de milioane de euro în octombrie.

„Lucrăm la această facilitate din noiembrie anul trecut”, a declarat Angela Sax, care conduce biroul BERD din Moldova. Fondul a fost creat, a spus ea, tocmai pentru a se proteja împotriva riscului ca Gazprom să întrerupă brusc livrările. „Banii noștri sunt doar pentru procurarea de gaze de pe piețe alternative”.

Președintele Comisiei Europene, Ursula Von Der Leyen, urma să viziteze Moldova miercuri seara târziu.