Bulgaria, care va prelua în ianuarie președinția rotativă de șase luni a UE, cere celui mai mare bloc comercial al lumii să ofere îndrumări mai concrete în privința modului în care Serbia, Muntenegru, Albania, Macedonia, Kosovo și Bosnia-Herțegovina pot adera la el, a declarat săptămâna trecută în capitala Sofia Liliana Pavlova, ministrul bulgar însărcinat cu președinția UE.

Deși două țări care erau cândva parte a Iugoslaviei se numără acum printre cei 28 de membri ai UE, majoritatea celorlalte se chinuie să se integreze și să se alăture valului de creștere a nivelului de trai din Europa fostă comunistă. În urma unui deceniu care a inclus catastrofa datoriilor grecești, sosirea a milioane de refugiați și Brexit, Bulgaria plănuiește să mute atenția de la gestiunea crizelor la extindere, pregătindu-se să prezideze o conferință UE în mai.

„Nu putem schimba agenda Europei în șase luni, dar ar trebui să fim în măsură să oferim fiecăreia dintre aceste țări un plan clar de acțiune bazat pe realizările lor și pe progresul în privința rezolvării problemelor lor”, a declarat Pavlova. „În caz contrar, diviziunile dintre regiuni se vor adânci.”

Propunerile ei variază de la îmbunătățirea conexiunilor aeriene, feroviare și energetice între țările balcanice până la reducerea taxelor de roaming, așa cum s-a întâmplat anul acesta în cazul cetățenilor UE.

Lupta pentru integrare

La aproape două decenii după ce în Balcani a luat sfârșit cel mai sângeros conflict european de după cel de al doilea război mondial, singurele țări ale fostei regiuni comuniste care au reușit să intre în UE sunt Slovenia, Croația, România și Bulgaria. Ultimele două rămân cele mai sărace din bloc și sunt criticate pentru că nu reușesc să combată corupția și să-și îmbunătățească sistemul judiciar. Aceste lipsuri le-au împiedicat intrarea în spațiul fără granițe al blocului, Schengen.

În restul Balcanilor Occidentali, majoritatea statelor încearcă să găsească un echilibru între aderarea la UE și menținerea relațiilor cu aliați tradiționali precum Rusia, o dinamică ce a divizat loialitățile guvernamentale și a îngreunat acțiunile de aliniere a economiilor și legilor la standardele UE.

Pentru a-și atinge obiectivul de a fi pregătită pentru aderarea la UE până în 2020, Serbia trebuie să-și repare relațiile cu Kosovo, a cărui independență din 2008 refuză să o recunoască. Muntenegru trebuie să lupte cu corupția și crima organizată pentru a progresa la discuțiile de aderare. Iar în cazul Albaniei, deși are statut de candidat, începerea negocierilor de aderare atârnă de realizarea reformei judiciare.

Macedonia și Bosnia

La est, Republica Macedonia și-a reînnoit campania de integrare în UE după o schimbare de anul acesta a conducerii. Însă ea trebuie să-și rezolve o dispută privind denumirea cu Grecia, care și-a blocat vecinul și în tentativele lui de aderare la NATO. Bosnia-Herțegovina, țara cel mai greu lovită de destrămarea violentă a Iugoslaviei, trebuie să-și întărească administrația publică înainte de a trece la discuțiile de aderare, după ce a depus formal cererea în 2016.

Kosovo poate avansa în programul său de aderare după ce și-a format luna trecută un nou guvern.

Comisarul european pentru extindere, Johannes Hahn, a declarat Serbia și Muntenegru „candidați favoriți”, promițând o intensificare a lucrului pentru aducerea țărilor din Balcanii Occidentali în UE până în 2025. Totuși, ținând cont de Brexit și de o potențială integrare aprofundată a blocului, dirijarea atenției către o nouă extindere ar putea fi complicată.

„UE nu se află în situația de a se gândi la extindere în acest moment, și nici publicul european nu vrea să audă de ea”, a declarat telefonic Vessela Cerneva, director senior de programe la European Council of Foreign Relations. „Bulgaria nu a convins încă țările sceptice precum Olanda, Danemarca, Germania și Franța să plece urechea la problemele Balcanilor Occidentali.”