Situată pe locul al doilea printre cele mai sărace state membre ale Uniunii Europene, țara va ajunge ca, până în anul 2017, să își sporească cheltuielile pentru apărare, ele urmând să reprezinte cel puțin 2% din PIB. Klaus Iohannis a făcut această declarație în cursul unei alocuțiuni rostite la București, după întâlnirea avută cu membri ai coaliției de guvernământ și ai opoziției, notează Rador.

România, care are o frontieră comună cu Ucraina și a trimis trupe în Afganistan în calitate de membră a NATO, își micșorase cheltuielile pentru apărare din dorința de a-și reduce deficitul bugetar în urma crizei financiare din 2008. Mărirea va aduce cheltuielile din domeniu la pragul minim recomandat de Organizația Tratatului Nord-Atlantic, care se grăbește astfel să riposteze în fața Rusiei.

“O țară a recurs la forță pentru a-și redesena frontierele și toate aceste evenimente grave au loc în imediata noastră vecinătate, așa că nu le putem ignora”, a spus Iohannis. “Respectul pe care îl arătăm militarilor noștri și cuvintele frumoase, pe care le rostim la diverse ceremonii, nu pot compensa lipsa dotării”.

“Mâine, partidele politice vor semna un acord oficial cu privire la cheltuielile pentru apărare”, declarase cu o zi în urmă premierul Victor Ponta la București. România, care, în anul 2015, urmărește să ajungă la un deficit bugetar reprezentând 1,8% din PIB, intenționează să ceară Comisiei Europene permisiunea de a-și reduce procentul pentru a putea să aloce banii necesari achiziționării unei aparaturi militare moderne și a unor avioane de luptă noi.

Președintele rus Vladimir Putin a criticat România și Polonia pentru că au permis Statelor Unite să amplaseze un scut antirachetă pe teritoriul lor. Potrivit declarațiilor vicepreședintelui Joe Biden, în România, acest sistem va funcționa la Deveselu, o localitate din sudul țării, fiind de așteptat ca el să intre în funcțiune în a doua jumătate a acestui an cu mobilizarea a 500 de militari americani.