Ipoteza unei rachete Oreșnik, puțin probabilă

Teama lor a fost că o rachetă balistică cu rază intermediară de acțiune „Oreșnik” - un posibil și așteptat răspuns la îndrăznețul atac ucrainean - s-ar fi dezintegrat la altitudine după ce a fi fost lansată de pe cosmodromul Kasputin Iar din regiunea rusă Astrahan, de la granița cu Kazahstanul. Teribila armă rusă a fost dezvăluită prima dată în plină zi în noiembrie anul trecut, când a fost folosită într-un atac năpraznic împotriva orașului Dnipro, transmite Digi24. 

Cu toate acestea, cerul Kazahstanului nu a fost o victimă colaterală a războiului din Ucraina. Ministerul kazah al Apărării s-a grăbit să anunțe că nu a observat nicio încălcare a spațiului său aerian.

„Acest fenomen seamănă cu resturile unei nave spațiale care intră în atmosferă sau cu un flux de meteori. În general, ard în straturile dense ale atmosferei înainte de a ajunge la suprafața Pământului”, se arată în comunicatul publicat pe Telegram, care îndemna cetățenii „să rămână calmi și să nu răspândească informații false”.

„Acest eveniment din Kazahstan a fost probabil etajul superior al rachetei chineze Zhuque-2E (2025-103G), care trebuia să reintre astăzi în atmosferă. Aceasta a trecut deasupra Kazahstanului în jurul orei 17:10 UTC, adică în jurul orei locale 22:00”, a explicat pe X Marco Langbroek, lector superior, specializat în observarea spațială la Universitatea de Tehnologie Delft din Țările de Jos. 

În orice caz, ipoteza unei rachete rusești Oreșnik era puțin probabilă, din motive geografice evidente. Având în vedere localizarea cosmodromului Kasputin Iar, ar fi însemnat că racheta balistică se îndrepta spre est (spre Kazahstan) și nu spre vest (spre Ucraina). De asemenea, în Ucraina nu a fost activată nicio alertă cu privire la un astfel de risc, având în vedere că activitatea cosmodromului este în general detectată în prealabil, așa cum se întâmplă atunci când bombardierele strategice decolează de la bazele aeriene.

Nervi întinși

Dar nervii au fost întinși de ambele părți. Joi, în timpul briefingului său zilnic, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, anunțase că Rusia va riposta „când și cum va considera oportun”.

Cu o zi înainte, președintele Donald Trump, în urma unei conversații telefonice cu Vladimir Putin, avertizase că Rusia va riposta.

De altfel, în noaptea de joi spre vineri, Rusia a lansat o serie de atacuri împotriva teritoriului ucrainean, folosind sute de drone, dar și aproximativ 20 de rachete. Mai multe înregistrări video geolocalizate au confirmat lansarea mai multor rachete de croazieră Kalibr, trase de pe nave din Marea Neagră, dar și Kh-101 trase de bombardiere strategice Tu-95 (aceleași care au fost vizate duminică de atacul Kievului) și Iskander-M terestre.

Cel puțin trei persoane au murit în capitala Kiev și alte aproape 50 au fost rănite pe tot teritoriul Ucrainei.

Racheta Oreșnik, de temut

Lansarea unei rachete balistice cu rază intermediară de acțiune Oreșnik ar reprezenta o nouă escaladare, după ce ea a fost folosită prima dată în noiembrie anul trecut la Dnipro. Niciodată o astfel de armă nu mai fusese lansată într-un conflict: așa-numita rază „intermediară” (între 3 000 și 5.500 km) reprezintă ultimul pas înaintea rachetelor balistice intercontinentale (ICBM), care depășesc 5.500 km și sunt vârful de lance al descurajării nucleare.

Hipersonică și echipată cu mai multe focoase independente la reintrarea în atmosferă, o rachetă precum Oreșnik este foarte greu de interceptat. Cea lansată asupra Dnipro nu avea încărcătură explozivă: scopul său principal era să trimită un semnal strategic Kievului și aliaților săi.

Din fericire, pe cerul Kazahstanului, joi seara, dungile aurii nu au transmis niciun mesaj politic.