Bibliotecarii acuză autoritățile că sunt impuși să-și facă meseria în sedii în care rareori temperatura urcă mai sus de 10 grade, plouă în interior și, în plus, nici nu ai ce să citești. Responsabilii de la ministerul culturii ridică din umeri și dau vina pe lipsa banilor și legislația imperfectă.

Reuniți în cadrul unei conferințe naționale, mai mulți bibliotecari din localitățile rurale au învinuit autoritățile că nu întreprind nimic pentru a le crea condiții mai bune de activitate. Aceștia le-au reproșat funcționarilor că se ocupă de crearea politicilor și implementarea diferitor mecanisme de evidență, în loc să soluționeze problemele reale cu care se confruntă bibliotecile sătești. În aceste condiții mai multe biblioteci sunt nevoite să activeze în condiții deplorabile și cu un buget mai mult decât auster, a declarat pentru Radio Chișinău, Eugenia Babin, bibliotecară din satul Cotiujeni, raionul Briceni.

Completarea fondurilor de carte cu manuale în grafie latină este o alta problemă gravă și surprinzătoare după 27 de ani de la abandonarea literelor chirilice pentru limba română, consideră Raisa Lungu, bibliotecară din localitatea Sadovoe, municipiul Bălți. 

Autoritățile spun că odată cu trecerea bibliotecilor la autogestiune, bibliotecarii sunt cei care trebuie să găsească soluții pentru o mai bună activitate a instituțiilor din care fac parte. Potrivit viceministrului culturii, Igor Șarov, în condițiile unui buget limitat și a legislației imperfecte, Guvernul încearcă să mențină bibliotecile sătești pe linia de plutire. Situația s-ar putea schimba odată cu adoptarea în 2016 a unei noi legi cu privire la biblioteci, dar și cu suportul mai multor companii private.

În Republica Moldova sunt 2760 de biblioteci în care activează 4800 de bibliotecari.