Solicitată de agenție, directorul instituției, Elena Pintilei a menționat că, de fapt, cartea poștală reprezintă  o parte din moștenirea culturală a unei țări. Numite și “vederi”, cărțile poștale ne impresionează din punct de vedere vizual și estetic. Felicitările gravate cu text deschis, la începuturi, era un mijloc de comunicare foarte popular: de sărbători, pentru corespondență, alcătuirea unui album etc.

”Secția de Artă și Hărți deține o Colecție unică de carte poștală care face parte din Patrimoniul Bibliotecii Naționale. Ea constituie peste 97.000 de exemplare. Acestea sunt adevărate documente de epocă, o cronică a societății în imagini cu viața, obiceiurile și preocupările ei. Unice rămân a fi cărțile poștale ilustrate cu imagini ale țărilor lumii, arhitectura orașelor, viața socială din diferite țări, tradițiile și îndeletnicirile diferitelor popoare. Această colecție a ajuns în fondurile bibliotecii prin diferite căi: exemplarul legal, achiziții, donații de la populație”, a precizat Elena Pintilei.

Potrivit sursei citate, istoria cărții poștale cunoaște mai multe etape de dezvoltare. Specialiștii din acest domeniu, numit “cartofilie”, fac numeroase periodizări ale cărților poștale, numite și “vederi”. Sunt cărți poștale documentare și artistice. Biblioteca Națională deține o colecție de carte poștală, care face parte din primele cărți poștale, numită de pionierat, de la sfârșitul secolului al XIX-ea, până în 1900. Acestea sunt celebrele vederi “Gruss aus” – “Salutări din…” sau “Souvenire de la…”, executate după desene realizate manual prin litografie. Clișeele acestor cărți poștale s-au făcut în Austria și Germania.

Alte colecții reprezintă vederi generale din diferite țări, monumente istorice, arhitectură, străzi, bulevarde și alte obiective. Dintre cele mai reprezentative sunt: “Germania de până la 1940”, “Istoria Franței” ș.a. Aceste cărți poștale au peste 100 de ani, au lăsat amprenta timpului de atunci, scene din viața cotidiană, portul, îndeletnicirile din trei perioade: perioada de tranziție (1940-1960), perioada modernă (după 1960)  și perioada contemporană, după 1990, când au apărut primele edituri private.

Expoziția poate fi vizionată pe pagina de facebook a Bibliotecii Naționale, secția Artă și Hărți.