Savantul afirmă că scopul volumului este de a face cunoscute importanța și impactul operei coșeriene la nivel internațional:

“Am vrut să popularizăm creația lui Coșeriu. Să facem cunoscut contemporanilor că neamul nostru a avut un savant de talie mondială, unul dintre cei mai mari lingviști din toate timpurile, deținător al titlului onorific Doctor Honoris Cauza a peste 40 de universități și academii din lume. În același timp, am mai pornit de la ideea că Eugeniu Coșeriu este cel mai mare exportator de cultură, tradiție și spirit românesc pe piața internațională”, a conchis lingvistul Gheorghe Popa.

Academicianul Mihai Cimpoi, prezent la lansare, a menționat că este important să-l aducem pe Coșeriu la el acasă, în mediul universitar, pentru a fi accesibil studenților și profesorilor. Totodată academicianul și-a exprimat regretul că imensul fond al bibliotecii personale a lui Coșeriu nu a putut fi recuperat de Academia de Științe a României sau a Republicii Moldova și se află în prezent în subsolurile Universității din Tubingen. O parte din aceasta, însă,  fiind cumpărată de un om de afaceri din Suceava, a fost donată Universității din Suceava, unde se află în prezent, a mai spus Mihai Cimpoi.

Academicianul Mihai Cimpoi a mai relatat că se ocupă în prezent de reconstituirea operei artistice a reputatului lingvist și pregătește un volum ce va insera poezia și proza lui Eugeniu Coșeriu.

Directoarea Muzeului Național de Literatură, Maria Șleahtițchi, autoarea unui interviu cu Eugeniu Coșeriu, remarca faptul că ar trebui să ne învățăm a ne prețui valorile. Având onoarea de a-l cunoaște în 1995 la Universitatea din Suceava, unde fondase Colocviul de Semiotică, (a cărei ediție anul acesta se va desfășura la Universitatea de stat din Moldova!), Maria Șleahtițchi remarcă faptul că savantul era mândru de succesele pământenilor săi: “Apăruse revista Semn atunci, pe care am prezentat-o și Coșeriu era atât de mândru că la Bălți a apărut o revistă literară! Întrucât singura formație sistematică preuniversitară Eugeniu Coșeriu a avut-o la Bălți… Era atât de bucuros și zicea – „Aceștia sunt basarabenii mei”, „Aceștia sunt bălțenii mei!” și ne prezenta la toată lumea!”, a menționat Maria Șleahtițchi.

Scriitorul Vladimir Beșleagă, prezent la lansare, a menționat că, spre regret, Coșeriu este o mare absență în limba română, deoarece până în prezent nu i s-au publicat lucrările, cele 7 volume, în limba maternă:

„Îmi e rușine, și nu e vina mea, ci e rușinea savanților și academicienilor, căci până azi nu au editat opera lui Coșeriu, ca să pot merge la sursă – doar și japonezii, și coreenii, și alte popoare l-au tradus și l-au editat în întregime! Și e mare rușine pentru neamul românesc!

Ce am putut eu să aflu din studiul lui Anatolie Ciobanu, care l-a citit în una din limbile în care a fost editat, e că el a combinat foarte reușit și foarte ingenios, teoria lingvistică cu practica lingvistică, cu limbajul, cu vorbirea. Cum, în mod teoretic, se poate înțelege, explora și prospecta gândirea omului, prin limbaj.

Cum înțeleg eu, din studiile altor cercetători, Coșeriu  a pus accent pe cuvânt, ca exprimare a sufletului omenesc. Iar dacă facem o paralelă cu Sfânta Scriptură, cuvânt (Logos) înseamnă și rațiune, și Dumnezeu… A te ocupa și a vorbi despre cuvânt, înseamnă a pătrunde în cel mai misterios fenomen al existenței umane, care este limba, gândirea. Iar gândirea este reflectarea Universului și a lui Dumnezeu. Limba este vie, îl exprimă pe om. Acestea sunt gândurile mele, deduse din cele ce scriu alții despre opera lui Coșeriu. Din păcate, astăzi s-a vorbit despre Coșeriu, dar Coșeriu a fost absent!”, a punctat scriitorul Vladimir Beșleagă.

Lansarea cărții “Eugeniu Coșeriu – Vocația Universalității” a editurii „Știința”, a fost însoțită de vernisarea expoziției „Centenar COȘERIU: CITATE FĂRĂ RAMĂ”, pregătită de doctorul habilitat Elena Ungureanu, șefa Secției Studii și cercetări, de la Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu”, unul din autorii volumului.